Dacă unitățile de stat sunt finanțate de la buget ca să poată suporta aceste cheltuieli suplimentare, la centrele private – care au contract cu statul, dar pe tarif fix - o astfel de decontare nu există. 

„Centrele private au cheltuit mai mult în această perioadă de luptă cu pandemia, cum ar fi centrele de dializă, care au avut costuri de transport mult mai mari, costuri crescute pentru personal, de igienizare, de dezinfecție, pentru echipamente, până și incinerarea deșeurilor e de așteptat să fie mai scumpă, pentru că sunt mult mai multe deșeuri periculoase. Față de spitalele de stat unde se asigură plata la factură, în privat cheltuielile le face compania, tarifele sunt la același nivel de același trecut”, au sesizat participanțiila un focus grup realizat pentru pregătirea dezbaterii DC Media Group, intitulată „Cum va arăta „noua normalitate” în sistemul sanitar”.

Dializa, parteneriatul public-privat de succes, în pericol

Situația poate cea mai elocventă este la dializă, program care în România se desfășoară majoritar în clinici private. 

„La dializă putem spune că este un parteneriat public-privat de succes. (...) Într-adevăr pentru centrele private a fost o problemă. Materialele care au venit pentru dezinfecție, echipamentele și așa mai departe. Pentru cele publice s-au luat materiale prin spitale și au fost acoperite și prin donații, care au venit mult mai ușor către sistemul public. Cei din centrele de dializă private care au fost nevoiți să facă și tura a IV-a (....) astfel încât centrul de stat COVID să rămână liber pentru cei pozitivi, e clar că au avut cheltuieli suplimentare și pentru dezinfecție, și pentru transport, și pentru tot ce a însemnat echipamente de protecție. Cei din centrele private au făcut către Ministerul Sănătății și către Comisia de nefrologie o solicitare în care ne explică aceste lucruri și ne solicită acoperirea acestor cheltuieli tocmai în vederea acestui parteneriat public-privat. (...) Răspunsul nostru a fost că suntem de acord cu solicitarea lor, dar este la latitudinea Ministerului și a CNAS ca să facă un calcul și să acopere această diferență de cheltuieli”, a explicat Prof dr Ana Liliana Tuță, președinte al Comisiei de Nefrologie din cadrul Ministerului Sănătății. 

Ea spune că subfinanțarea acestor centre va avea consecințe nefaste asupra pacienților, în condițiile în care parteneriatul public-privat funcționează extraordinar de bine. 

„Din punct de vedere al cifrelor, media de supraviețuire la pacienții dializați din România este la nivel european. Deci este una dintre situațiile în care stăm și noi bine și cu care ne putem lăuda, cu dializa. În momentul în care subfinanțăm s-ar putea să nu ne mai putem lăuda și tot pacienții vor suferi. Eu sper ca această situație să se rezolve. (...) Ideea este că este clar că au fost niște costuri suplimentare. Și ca dializa să meargă bine în România și ca speranța de viață și calitatea vieții pacienților dializați să rămână cel puțin la același nivel, care este egal cu nivelul european, atunci va trebui ca toată lumea să se așeze în jurul mesei și să găsească o soluție, ca să nu aibă efecte asupra pacienților în primul rând”, a continuat profesorul Tuță. 

Suplimentarea tarifului de decontare

Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății cunosc problema, dar deocamdată soluții concrete nu s-au găsit. 

„Am avut o serie de negocieri cu reprezentanții furnizorilor de servicii private de dializă. Într-adevăr dumnealor au solicitat suplimentarea tarifului de decontare, urmează să mai avem întâlniri în perioada imediat următoare și am preluat mesajul dumnealor în funcție și de bugetul alocat și de suplimentările ce urmează să le primim vom relua discuțiile cu dumnealor. (...) Cheltuielile suplimentare într-adevăr au trebuit să fie suportate de către unii furnizori de servicii medicale, însă pentru perioada de urgență și pentru perioada de alertă, să știți că am fost atenți la modificarea unor reglementări interne ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate astfel încât indiferent de indicatorii realizați noi să facem plată la nivelul valorii contractului pe care l-am avut încheiat la începutul anului cu acești furnizori de servicii medicale. Prin urmare cred, sper și depunem eforturi suplimentare în continuare ca toți furnizorii să încerce să acopere aceste cheltuieli prin acest cum îl numim noi pentru spitale TCP – tarif pe caz ponderat.”, arătat dr Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prezentă la aceeași dezbatere. 

Situația o recunoaște și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.  „Da, au fost spitalele din circuitul privat care au participat la patologie COVID. (...) Sunt discuții la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, chiar și astăzi (vineri, n.r.) am avut, vis-a-vis de relația cu furnizorii privați și vom avea cam într-o lună și specificații în acest sens. Mediul privat a participat cu unități spitalicești atât pentru patologie COVID, cât și pentru cei care veneau la recuperare, din personal medical sau personal medical infectat, pentru care au fost deconturi. Chiar astăzi am avut discuții cu CNAS să facem o procedură sau un contract și într-o lună să avem un răspuns pentru următoarea perioadă, în măsura prognozelor pe care le avem de participare sau nu, sau de o viitoare etapă pandemică. O parte dintre ei chiar au răspuns prompt, atât pe partea de tratament, de cazare, cât și partea de testare”, a spus Tătaru. 

Soluțiile pacienților: Sistemul DRG, tarife calculate pe succes terapeutic

Jurnalistul Val Vâlcu, care a realizat recent și un focus group cu asociațiile de pacienți, spune că acestea au identificat câteva soluții. Prima ar fi reintroducerea sistemului DRG, „pentru că pacienții cred că managerii, spitalele nu sunt prea motivate, iar până în septembrie nu sunt legate de indicatori de performanță cum se întâmpla în cazul DRG”. O altă propunere, a explicat realizatorul dezbaterii, a fost ca plata să se facă pe baza succesului terapeutic, ceea ce ar duce și la un diagnostic precoce, iar rezultatele sunt mai bune dacă e boala surprinsă într-un stadiu mai puțin avansat. 

„Da, așa este, mecanismul de plată din Fondul asigurărilor sociale de sănătate se face prin plată per serviciu. (...) E adevărat că tarifele pe caz ponderat în țara noastră deocamdată nu reflectă costurile reale ale serviciilor medicale. (...) Într-adevăr și CNAS urmărește, monitorizează și controlează serviciile medicale în funcție de ritmicitatea dispensarizării bolilor cronice. Totodată pot să vă spun că plata în funcție de succesul terapeutic este într-adevăr o idee extraordinară, în momentul de față există o omogenitate a plății corpului medical indiferent de complexitatea cazurilor tratate. Și mie mi se pare normal ca fiecare medic să fie plătit în funcție de numărul și de complexitatea cazurilor tratate”, a arătat dr Adela Cojan, președinte CNAS.

„Nu știu dacă ar trebui să vorbim despre motivație, vorbim de menirea noastră ca și corp medical, de menirea unei unități spitalicești. Oamenii aceștia care au așteptat atâtea luni de zile acasă și acum au revenit după o frică de COVID, după – eu știu – o reticență a personalului medical care evita să intervină sau să facă intervenții chirurgicale sau să trateze un pacient non-COVID într-o eră COVID, și la un moment dat pate era susținută această reticență a personalului medical, dar în acest moment în condițiile în care toată lumea cere, inclusiv personalul medical, să revină la patologie non-COVID în spitalele suport COVID, cred că ar trebui, dacă noi ca și Minister, ca și INSP, ca și Guvern facem un efort, cred că ar trebui să se vadă un efort și din partea managementului unității spitalicești pentru a reveni la o normalitate”, a spus și ministrul Sănătății, dr Nelu Tătaru. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.