Rezistența la antibiotice reprezintă capacitatea bacteriilor sau a altor microorganisme de a supraviețui expunerii la antibiotice, care în mod normal ar ucide sau ar inhiba creșterea acestor microorganisme.

Acest fenomen este o problemă globală de sănătate publică, deoarece poate face tratamentul infecțiilor bacteriene mai dificil sau chiar ineficient.

Există câteva motive și factori care contribuie la dezvoltarea rezistenței la antibiotice precum:

- Supradozaj sau utilizarea inadecvată a antibioticelor

Utilizarea antibioticelor în exces sau în mod inadecvat (de exemplu, în cazurile de infecții virale care nu răspund la antibiotice) poate duce la selecția și dezvoltarea bacteriilor rezistenți.

- Tratament incomplet

Nu terminarea unui curs de antibiotic poate permite bacteriilor rezistente să supraviețuiască și să se înmulțească.

- Utilizarea pe scară largă în agricultură

Antibioticele sunt adesea folosite în agricultură pentru a stimula creșterea animalelor sau pentru a trata infecțiile, ceea ce poate duce la dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice.

- Transferul de gene de rezistență

Bacteriile pot transfera genele de rezistență la antibiotice către alte bacterii, inclusiv către cele patogene pentru oameni, ceea ce crește rezistența la antibiotice în comunitatea umană.

- Dezvoltarea de noi antibiotice

Scăderea cercetării și dezvoltării de noi antibiotice a redus disponibilitatea de opțiuni de tratament pentru infecțiile rezistente la antibiotice.

Prof. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL, ne-a vorbit despre situația României cu privire la înțelegerea acestei probleme de sănătate publică? Din anul 2018 medicul Codruț Sarafoleanu se preocupă de subiectul rezistenței la antibiotice și a lansat mai multe studii și a făcut mai multe eforturi pentru a combate acest fenomen.

"Prin Societatea Română de Rinologie pe care am înființat-o, împreună cu Societatea de Medicină de Familie, am demarat în 2018 o campanie de sensibilizare a pacienților, a colegilor medici, a autorităților. A fost o întâlnire în 2018 referitoare la antibiorezistența în România și mulțumesc și domnului ministru Rafila și domnului profesor Streinu-Cercel, că alături de societățile științifice pe care le reprezintă, au fost alături de noi.

Avem și de la OMS ideea de amenințare globală. Vor fi în 2050 foarte multe decese care se cauzează rezistenței la antibiotice și infecțiilor care nu vor mai putea fi tratate cu antibiotice obișnuite.

90% din infecțiile de tract respirator sunt virale. Cu toate acestea, românii și nu numai, preferă antibioticul.

10 milioane de rețete cu antibiotice pe an, direcționate în Europa către infecții virale.

În ceea ce privește specialitatea ORL, care preia foarte mult din camerele de gardă și consultațiile de ambulator, faringita, roșu în gât și secrețiile din nas, primesc foarte des antibiotice.

Și dacă ne uităm pe datele de la CDC, 2021-2023 și biroul regional OMS, România ocupă:

- Locul 1 la rezistență la pioceanic, Pseudomonas aeruginosa, la combinații de mai mult de trei grupe antimicrobiene. 

- Locul 1 - 36% la rezistența la macrolide a Streptococcus pneumoniae și aici este un argument pentru vaccinare decât pentru antibioterapie.

- Locul doi la stafilococul auriu meticilin-rezistent.

Prezentare Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu - Dezbatere DC Media Group

La nivel global nu stăm atât de rău, dar un procent de 40% de pacienți care au luat antibiotice în ultimele șase luni pentru o afecțiune respiratorie nu cred că este tocmai de lăudat.

Vedeți, mulți pacienți nu răspund, unii da, au luat tratament și ceea ce este mai grav, foarte mulți pacienți își amintesc că au antibiotic de la prieteni sau rămase în casă de la precedenta infecție", a declarat prof. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL, în cadrul dezbaterii DC Media Group, "Cum ne pregătim pentru noul sezon epidemic? Alertă de gripă, viroze, pneumonii".

"52% dintre pacienți au spus că antibioticele ucid virusurile"

"Am derulat prin GRIP un studiu și vă prezint strict datele din România.

Cel mai frecvent, simptomele care au dus la antibioterapie, roșu în gât și secrețiile în nas - 40,2% dintre români au luat antibiotic pentru afecțiuni respiratorii în ultimele șase luni și 55% pentru gripă și răceală.

Cei mai mulți sunt în grupul de vârstă 55-64 de ani. Nu știu câți au răspuns corect și câți n-au răspuns corect. Probabil că procentul real este puțin mai mare.

Vorbim de nivel de informare și educație medicală. Vedeți, 52% dintre pacienți au spus că antibioticele ucid virusurile.

46% cred în continuare că sunt eficiente în răceală și în gripă.

Și doar un procent foarte mic consideră că rezistența la antibiotice este chiar o problemă.

Și vedeți cum și-au procurat antibioticele. Din păcate, două treimi spun că au luat antibioticul prin prescripție medicală. Eu înțeleg medicina defensivă, că asta este situația în care ne aflăm, dar nu putem mulțumi pacientul chiar la fiecare vizită că trebuie să plece cu o rețetă și mai ales de antibiotic. Asta e ceea ce noi am putut face", a mai spus medicul.

Prezentare Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu - Dezbatere DC Media Group

Care sunt efectele negative ale antibioterapiei

"Sunt o serie întreagă de efecte adverse și dacă se iau inutil antibiotice, pe lângă toate efectele adverse, trebuie să avem în vedere și riscul de creștere a rezistenței la microbii uzuali care infectează cavitățile respiratorii și de ineficiența unor tratamente ulterioare.

În primul rând, tratamentul simptomatic este foarte important. 

De exemplu, în Statele Unite otită acută medie nu primește antibiotic. Dacă se întâmplă asta în România ești în pericol din punct de vedere al integrității, pentru că părinții sunt foarte speriați de durere. Ori durerea de ureche la copil nu se tratează și nu va trece de la antibiotic. Deci antiinflamator, vitamine, tratament suportiv, picături de nas ș.a.m.d.

În momentul în care febra persistă peste 4 - 5 zile, apar alte semne care sugerează o infecție bacteriană, cu siguranță trebuie să trecem la antibioterapie", a mai spus medicul.

Care ar fi trei măsuri prioritare pe care le-ați lua?

"Concret, cred că doar eliberarea antibioticului cu prescripție medicală în farmacie.

Știm foarte bine sistemul și cum se poate păcăli la nivel de farmacie. Nu vreau să arunc nicio vină pe nimeni. Greșesc și medicii.

Al 2-lea lucru, respectarea ghidurilor și a unor norme de bună practică medicală în ceea ce înseamnă infecțiile respiratorii și, bineînțeles, educația pacienților, dincolo de ceea ce noi agreem ca și corp medical sau specialiști în sănătate", a conchis prof. dr. Codruț Sarafoleanu, medic primar ORL.

Vezi mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.