În cadrul conferinței organizate de DC Media Group cu ocazia "Zilei Mondiale a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective", dr. Alexandra Neagu, Medic Primar ORL cu competență în audiologie la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Maria Skłodowska Curie”, a vorbit despre provocările și necesitățile în domeniul sănătății auditive din România. În continuare, iată câteva dintre principalele puncte discutate de aceasta.

"Sunt de acord cu schimbarea procesorului după 5 ani. Ar fi de schimbat tot ceea ce înseamnă accesorii, antene, cabluri, care la ora actuală nu sunt suportate de către stat, ci doar de către părinți. Protezele auditive sunt compensate doar în cuantum de 1200 de lei la fiecare ureche, iar la adult la o singură ureche.

În 2016 când am fost în echipa care a implementat Programul Național de Screening, pentru că exista un proiect pilot, care a funcționat doar în câteva maternități, în 2016 s-au pus bazele programului Național de Screening, iar în 2019 s-au cumpărat echipamentele. Teoretic, de atunci se face screening în toate maternitățile.

Am încercat să facem o bază de date ca să avem un control a ceea ce testăm, dar e greu pentru că se pierd copii pe parcurs și, din păcate, nu toți ajung la noi. Nu avem control, pentru nu putem face schimb de date cu caracter personal. Ar trebui să avem un cadru legal pentru asta", a explicat dr. Alexandra Neagu, Medic Primar ORL, Competenţă în audiologie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘’Maria Skłodowska Curie”, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".

Ghid de screening auditiv

"Între 1-3 din 1000 de copii se nasc cu deficiențe de auz. Screeningul auditiv ar trebui să se bazeze pe principiul 1-3-6, adică toți copiii să fie testați în prima lună de viață. Cei care nu trec testele de auz sau ajung la 3 luni pentru o evaluare audiologică într-un centru de diagnostic, care înseamnă o clinică ORL, nu maternintate, iar până la vârsta de 6 luni, copiii să aibă un diagnostic și să fie deja protezați auditiv.

Acestea sunt regulile după ghidul de practică al OMS", a explicat dr. Alexandra Neagu, Medic Primar ORL, Competenţă în audiologie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘’Maria Skłodowska Curie”, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".

Screening auditiv în România

"Din păcate screeningul auditiv nu este implementat uniform în toate unitățile medicale. Unele fac foarte serios, dar nu sunt convinsă că toate fac asta. Din păcate, ajung copii la vârste mari la noi care fie nu au fost testați în maternitate, fie nu li s-a spus ce au de făcut. Din cauza unui sistem național de raportare care nu există.

Nu știm câți copii sunt testați, câți nu trec testele și ce se întâmplă cu ei mai departe. Din acest motiv avem nevoie să ne aliniem la standardele europene și internaționale. Asta s-ar putea face prin implementarea unui Registru național de screening auditiv, ca să detectpm timpuriu deficiențele auditive la nou-născuți și la copii.

Poate contribui la creșterea accesibilității, la tratament și la îmbunătățirea calității vieții. Din acest registru ar putea deriva registrul de implant. Am putea știi câți copii sunt surzi profund și au nevoie de implantare cohleară, la care se adaugă copii sau adulții care au surdități progresive și care au nevoie, la un moment dat, de un implant cohlear", a explicat dr. Alexandra Neagu, Medic Primar ORL, Competenţă în audiologie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘’Maria Skłodowska Curie”, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".

Ce nevoi există

Dr. Neagu a continuat, evidențiind necesitatea unor resurse umane, echipamente corespunzătoare și infrastructură pentru a sprijini succesul continuării programului. 

"Avem nevoie de resurse umane care înseamnă specialiști ORL, audiologi, tehnicieni audiometriști. E vorba de continuarea screeningului, se presupune că în maternități se face screening. Programul e implementat. Ar trebui verificat și îmbunătățit. Avem nevoie de personal IT pentru a dezvolta un software.

Ar trebui să existe niște coordonatori regionali de program și naționali și personal administrativ. În ceea ce privește resursele tehnice și infrastructură, e nevoie de o platformă software, de o bază de date securizată, pentru că e vorba de date personale, de echipamente de testare auditivă, de diagnostic, nu vorbim de audiogramă, ci vorbim de potențiale auditive, care nu se poate face decât într-un centru de diagnostic, și, din păcate, suntem foarte puține centre de diagnostic în țară.

Mai vorbim de puncte de testare dotate corespunzător, respectiv în maternități și în centrele de diagnostic. Resursele financiare ar trebui să fie reprezentate de fonduri pentru dezvoltarea și întreținerea acestui registru, costurile de instruire a personalului, achiziția și întreținerea echipamentelor medicale. Aceste echipamente trebuie calibrate anual", a explicat dr. Alexandra Neagu, Medic Primar ORL, Competenţă în audiologie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘’Maria Skłodowska Curie”, în cadrul conferinței organizate de DC Media Group "Ziua Mondială a Auzului: Tratarea și prevenirea surdității în România - realizări și perspective".

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.