Conf. dr. Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara a explicat, la dezbaterea „Anticorpii monoclonali - soluție în criza COVID-19”, organizată de DC Media Group, ce categorii de pacienți se califică pentru tratamentul cu anticorpi monoclonali.

„Ultima generație de medicamente cu care încercăm să luptăm împotriva acestui virus sunt anticorpii monoclonali și putem aminti și de un antiviral care este în studiu și se pare că este foarte eficient, având o eficiență de 90% pentru vindecare.

Ceea ce vreau să specific este că acești anticorpi monoclonali cât și medicamentele antivirale cu acțiune diferită pe virus sunt eficiente în prima săptămână de boală, până în 10 zile. De aceea, ca s putem să administrăm acești anticorpi trebuie să depistăm foarte repede, de la primele simptome, ca apoi să evaluăm pacientul și să putem să administrăm anticorpii care, din punct de vedere medical, este o formalitate. Toți sunt sub formă injectabilă, se face perfuzie, după care se urmărește 2-3 ore pacientul respectiv și se poate da drumul acasă. Deci se pot administra și în condiții de ambulator sau condiții de spitalizare de zi”, a explicat el.

Tratamentul nu înlocuiește vaccinul

Medicul mai explică de ce, acest tip de tratament, nu poate înlocui vaccinul.

„Datorită faptului că este o terapie scumpă, este important să specificăm că acești anticorpi, cum multă lume are tendința să afirme, nu înlocuiesc vaccinurile.

Vaccinurile sunt esențiale pentru ca să te protejeze. Sunt însă persoane care nu se pot vaccina sau în urma vaccinului au un titru de anticorpi foarte scăzut sau care pur și simplu nu au dorit să se vaccineze și care sunt la risc de evoluție severă în cazul în care se îmbolnăvesc. Adică au o patologie care poate duce la forme severe de boală. Aceștia sunt cei care se califică pentru administrarea anticorpilor monoclonali. și acest lucru se întâmplă la noi n țară și în alte țări ale lumii civilizate, unde nu se dau acești anticorpi monoclonali la oricine, în orice condiții.  Condiția principală este să fie în primele șapte zile, să nu necesite oxigen,a ducă să aibă saturația, fără oxigen, peste 93%, sunt condiții pe care atât FDA cât și EMA (autoritățile de reglementare a medicamentului din SUA și UE, n.r.), le-au impus în administrarea acestor anticorpi, după care există diferite criterii de patologie”, a mai spus medicul.

Cine poate beneficia de terapia cu anticorpi monoclonali

Apoi a explicat care sunt patologiile asociate care îi califică pe pacienți pentru tratamentul cu anticorpi monoclonali.

„Noi am considerat că trebuie să aibă o patologie foarte încărcată și s-ar putea ca în momentul în care vine o cantitate mai mare de anticorpi, să mai lărgim puțin sfera pacienților care pot benefica. Dar, pot beneficia pacienți uc insuficiență cardiacă congestivă, sau cei cu infarct miocardic recent sau cu cardiopatie ischemică severă. Pot beneficia cei cu afecțiuni pulmonare (BPOC), pacienți cu neoplazii care sunt în tratament (nu orice neoplazii, ci cei care sunt în tratament, pentru c aceștia ua o șansă de supraviețuire); mai pot benefica pacienți cu boli cronice hepatice: ciroză hepatică. Bineînțeles, pacienții care sunt cu obezitate și diabeticii de tip 1, sau insulino dependenți, pentru că aceștia sunt cei care fac forme severe de boală. Nu în ultimul rând, pacienții cu imunosupresoare, și anume pacienții cu terapie biologică sau cei cu transplant de organe și pacienții cu infecții HIV sau SIDA.

Ca și ultim criteriu sunt cei cu vârsta peste 65 de ani, deci aceia care au riscul mare de a face forme severe de boală și care de obicei la vârsta asta acumulează patologie încărcată.

Detalii găsiți în materialul video atașat:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.