Un studiu recent publicat în The BMJ arată că pandemia de COVID-19 a perturbat grav îngrijirile medicale, determinând creșteri semnificative ale afecțiunilor non-COVID, în special tulburările de sănătate mentală, malaria la copiii mici și bolile cardiovasculare la vârstnici.

Tulburările mentale și malaria, cele mai afectate

Cercetătorii au observat că numărul noilor cazuri de depresie a crescut cu 23% în rândul copiilor cu vârste între 5 și 14 ani, iar decesele cauzate de malarie au urcat cu 14% la copiii sub 5 ani, în perioada 2020–2021.

"Majoritatea serviciilor de sănătate au fost puternic afectate în timpul pandemiei, ceea ce a îngreunat prevenirea și controlul multor afecțiuni", explică autorii studiului.

Date și metodologie

Pentru a înțelege mai bine impactul pandemiei, cercetătorii din China au utilizat date din Studiul Global al Povarei Bolilor 2021, analizând 174 de afecțiuni în 204 țări și teritorii. Măsurile principale urmărite au fost incidența, prevalența, numărul de decese și anii de viață ajustați după dizabilități (DALYs), care combină cantitatea și calitatea vieții.

Creșteri semnificative ale DALY pentru malarie și tulburări mentale

Rata standardizată a DALY pentru malarie a crescut cu 12%, ajungând la 98 la 100.000 de persoane. Tulburările depresive și anxioase au înregistrat și ele creșteri de 12% și 14%, respectiv, afectând în special femeile.

Incidența tulburărilor depresive a urcat cu 14%, iar prevalența acestora cu 10%. În cazul anxietății, s-au înregistrat creșteri de 15% atât la incidență, cât și la prevalență.

Impactul asupra bolilor cardiovasculare la vârstnici

Prevalența bolilor cardiace a crescut semnificativ la persoanele peste 70 de ani, cu rate de 169 la 100.000 pentru boala ischemică și 27 la 100.000 pentru accidentele vasculare cerebrale.

Limitări și recomandări pentru viitor

Cercetătorii recunosc că metodele lor nu pot surprinde în totalitate complexitatea și variația perturbărilor pandemice, iar calitatea inegală a datelor, subraportarea și diagnosticele întârziate pot afecta rezultatele.

Cu toate acestea, studiul oferă o perspectivă mai largă decât analizele anterioare și recomandă întărirea rezilienței sistemelor de sănătate, îmbunătățirea supravegherii integrate și adoptarea unor strategii informate de conceptul de sindemie pentru pregătirea echitabilă în fața viitoarelor urgențe de sănătate publică.

"Aceste constatări subliniază necesitatea urgentă de a consolida reziliența sistemului de sănătate, de a spori supravegherea integrată și de a adopta strategii sindemice pentru a susține o pregătire echitabilă pentru viitoarele urgențe de sănătate publică", concluzionează autorii.

Pași concreți pentru recuperare și prevenție

Pentru a integra aceste lecții în planurile post-pandemice, țările trebuie să aloce bugete pentru servicii esențiale în situații de urgență, să întărească îngrijirea primară, să extindă rețelele de supraveghere a bolilor și să prioritizeze accesul universal la servicii medicale, cu accent pe comunitățile dezavantajate.

"În final, recunoașterea și planificarea pentru costul indirect al pandemiei vor salva vieți și vor lăsa sistemele de sănătate mai rezistente și mai juste pentru viitoarele urgențe", încheie cercetătorii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.