Vezi și: Ce trebuie să știi dacă îți cumperi vaccinul antigripal. Dan Zaharescu (ARPIM): Își pierde proprietățile și degeaba ajunge să fie administrat

România se confruntă cu un fenomen în creștere – reticența la vaccinare, o barieră care persistă în ciuda progreselor înregistrate în accesul la vaccinare și în compensarea costurilor pentru anumite vaccinuri. În cadrul unei conferințe organizate de DC NEWS Media Group, Isabela Stere, Public Health Manager Vaccines la MSD România, a subliniat importanța comunicării corecte și a educației în sănătate, evidențiind provocările demografice și epidemiologice ale următoarelor decenii.

"Am reținut problema reticenței la vaccinare, așa-zisul fenomen al ezitare a vaccinării, barieră care este menționată și în Strategia Națională de Vaccinare. Am reținut importanța comunicării, a beneficiilor vaccinării. Importanța comunicării vine în strânsă relație cu această ezitare la vaccinare pe care o remarcăm cu toții.

Am reținut și importanța vaccinării grupelor de vârstă vulnerabile, vârstnicii și copiii", a explicat Isabela Stere, Public Health Manager Vaccines, MSD România, în cadrul conferinței cu titlul ”Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?”, organizate de DC NEWS Media Group.

Vezi și: Suplimente pentru imunitate sau vaccin antigripal: care protejează mai bine. Dan Zaharescu (ARPIM): Costă de 10 ori mai mult și nu oferă nicio garanție

Populația României, îmbătrânită

Îmbătrânirea accelerată a populației reprezintă o altă provocare majoră. Proiecțiile demografice indică o creștere semnificativă a proporției persoanelor de peste 65 de ani, de la 19% în prezent, la 33-34% în anul 2054. Acest lucru va pune o presiune considerabilă asupra sistemului de sănătate, atât în ceea ce privește costurile medicale, cât și impactul social și economic mai larg.

"Am fost curioasă să văd cum arată o simulare a evoluției demografice în România în următorii 30 de ani, pentru că se discută foarte mult la nivel european despre îmbătrânirea populației. Această evoluție ne confirmă că România, în următorii 30 de ani se va confrunta cu o îmbătrânire accelerată a populației.

Dacă acum segmentul de vârstă 65+ reprezintă undeva la 19% din populației, se preconizează ca în 2054, acest procent să ajungă la 33-34%. Această schimbare demografică impune noi provocări pentru sistemul de sănătate, atât din perspectiva costurilor medicale directe, dar și din perspectiva implicațiilor sociale și economice mai largi", a explicat Isabela Stere, Public Health Manager Vaccines, MSD România, în cadrul conferinței cu titlul ”Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?”, organizate de DC NEWS Media Group.

Vezi și: Vaccinul împotriva VRS, disponibil în România. Prof. dr. Victoria Aramă: Avem vaccin împotriva VRS

Prevenția, esențială

"Această nouă realitate ar trebui să impună luarea unor măsuri într-un mod mai accelerat în ceea ce privește prevenția. Nu ne dorim un viitor în care să tratăm mai mulți oameni, ne dorim un viitor în care vom avea o populație vârstnică activă și sănătoasă.

S-a menționat că România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește accesul la vaccinare și trecerea la sistemul compensat crează premisele pentru o aderență mai mare la vaccinare și pentru creșterea ratelor de vaccinare, obiectul atât de necesar.

Cu toate acestea, observăm că ratele de vaccinare rămân destul de scăzute raportat la țintele menționate de către OMS atât pentru populația vârstnică cât și pentru populația pediatrică", a mai explicat Isabela Stere, Public Health Manager Vaccines, MSD România, în cadrul conferinței cu titlul ”Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?”, organizate de DC NEWS Media Group.

Reticență la vaccinare

"Din păcate, fenomenul sub-vaccinării este reflectat de mai toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare. Pentru că vorbim de un nou sezon epidemic, m-am uitat și la dinamica de vaccinare antipneumococică la populația pediatrică. Conform datelor INSP se remarcă o scădere de 23% la acoperirea vaccinare cu schemă completă între anul 2020-2022. Din păcate, acest decalaj nu se recuperează nici până la vârsta de 24 de luni.

Este o realitate tristă care are o cauzalitate multifactorială. Conform Strategiei Naționale de Vaccinare, barierele sunt de natură multiplă. Pe de o parte ne confruntăm cu o infrastructură precară la nivel național a cabinetelor de medicină de famillie, în același timp ne confruntăm cu fenomenul de ezitanță la vaccinare, cu niveluri inegale de educație în sănătate, dar poate și cu o reticență a personalului medical de a recomanda.

Direcțiile de acțiune pot fi pe mai multe paliere. În primul rând, ar fi oportun să ne uităm la îmbunătățirea capacității de vaccinare. Îmbunătățirea capacității de vaccinare atât în ceea ce privește personalul vaccinator, cât și în ceea ce privește infrastructura propriu-zisă.

O altă direcție de intervenție ar putea fi reprezentată de trainingurile adresate personalului medical, formarea continuă. Este extrem de important ca nivelul de încredere pe care oamenii îl au în medici să crească.

Vaccinarea este o premisă esențială a asigurării dreptului la sănătate", a explicat Isabela Stere, Public Health Manager Vaccines, MSD România, în cadrul conferinței cu titlul ”Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?”, organizate de DC NEWS Media Group.

Vezi mai multe în VIDEO: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.