Prof Dr Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog, la Institutul Național de Endocrinologie „C.I.Parhon” din București, Prorector cu probleme de învățământ postuniversitar la UMF „Carol Davila” din București a dezvăluit, EXCLUSIV la Dezbaterea DC News și DC Medical, cum s-a ajuns la terapia hormonală pentru menopauză de astăzi. Cândva se credea că ar fi una dintre terapiile-minune care ne păstrează tinerețea și frumusețea, dar s-a aflat că administrarea hormonilor la anumite femei poate duce la cancer de endometru. 

„Elixirul tinereții veșnice”

„Menopauza, fiind o stare naturală a ridicat dintotdeauna această problemă: trebuie sau nu tratată menopauza. Aceasta este o întrebare veche, nu e de acum. Și trebuie să recunoaștem faptul că hormonii pe care-i produc ovarele unei femei au fost și ei candidați la ceea ce numi „elixirul tinereții veșnice”. Dintotdeauna omenirea a fost preocupată de a găsi ceva care să ne facă să rămânem tineri și frumoși. Și hormonii sexuali au fost candidați la această poziție. Inițial se considera, acum mulți ani, că trebuie să dăm tuturor femeilor estrogeni la menopauză, tocmai ca să rămână tinere și frumoase. Administrând unei femei care are uterul intact estrogeni netamponați de progesteron, de progestative, nu a întârziat să apară complicații, și anume cancerul de endometru. Practic, endometrul dacă este supus acțiunii estrogenilor, fără să le fie contracarată acțiunea de progestative, poate să fie afectat”, a povestit Prof Dr Cătălina Poiană. 

Atunci a fost prima mare „cădere” a pieței estrogenilor, dar care s-a remediat în momentul în care industria farmaceutică a dezvoltat progestativele de sinteză. 

„Progestativele de sinteză pot să aibă strict acțiune progesteronică sau pot să aibă și acțiune asociat anti-androgenică, și atunci se pot da aceste categorii de progestative femeilor care au un exces de pilozitate. Sau pot să fie progestative cu acțiune androgenică, deci cele anti-androgenice le dăm atunci când există un exces de foliculină, iar cele cu proprietăți și androgenice le dăm femeilor care asociază și disfuncție sexuală, androgenii fiind cunoscuți și pentru efectul lor de trigger în dorința sexuală”, a continuat povestea cunoscutul endocrinolog. 

Inițial văzută ca o terapie de substituție

În urmă cu 5-6 decenii, această terapie hormonală era dată ca o substituție pentru hormonii care nu mai erau produși de organism. 

„Mergând mai departe, din nou undeva după anii ’60, foarte multe femei au primit terapie hormonală la menopauză, la acel moment se numea terapie hormonală de substituție, și se ajunsese ca una din trei femei în postmenopauză, fie în Europa, fie în Statele Unite, să primească această terapie. Mai mult decât atât, s-au făcut niște studii clinice la acel moment, care au înrolat femeile indiferent de vârsta lor, indiferent de numărul de ani în care primiseră terapie hormonală înainte de a fi înrolate, indiferent de greutatea lor corporală, de statusul de fumător, de patologia cardiovasculară asociată. Cu alte cuvinte au fost niște studii clinice care evaluau rolul hormonilor în prevenția secundară cardiovasculară. Bineînțeles că la orice studiu clinic trebuie făcute niște analize interimare în care se pun în balanță beneficiile medicamentului respectiv și riscurile pe care le produce. Și întrucât terapia hormonală dată așa, fără niciun fel de selecție, nu a produs mai multe beneficii decât riscuri, toate aceste studii s-au oprit înainte de data la care erau programate a se încheia. Ceea ce vă spun eu este undeva la începutul anilor 2000. Și aceasta a fost a doua prăbușire mare a pieței de administrare a hormonilor”, a arătat medicul endocrinolog. 

Terapie benefică, dar nu de substituție

Cercetătorii însă nu au abandonat ideea tratamentelor hormonale, ci au trecut la rafinarea lor, ca să spunem așa. Și s-a dovedit rapid că în anumite condiții și la anumite categorii de femei, terapia hormonală este benefică, dar nu ca substituție a ceea ce nu mai produce organismul.  Ci administrată în cantități mult mai mici. Iar odată cu această „rafinare”, beneficiile terapiei hormonale la menopauză s-au văzut clar, inclusiv în prevenția unor afecțiuni care vin la pachet cu starea fiziologică. 

„Ulterior, însă, aceste studii clinice au fost regândite, reanalizate, au fost analizele post-hoc, deci nu analizele pre-planificate. Și atunci femeile înrolate în aceste studii au fost analizate pe grupe de vârstă. Și s-a constatat că la acea grupă de femei care erau imediat în perimenopauză, deci de abia se instala menopauza, la acele femei care aveau mai puțin de 5 ani de la instalarea menopauzei și care nu aveau factori de risc, hormonii nu făceau rău. Și acest lucru a dus a schimbarea paradigmei, la schimbarea conceptului. Ia nu se mai numește în acest moment „terapie de substituție hormonală”, ci se numește terapie hormonală de menopauză. Tocmai pentru a sublinia faptul că doza de hormoni care trebuie dată este o doză mult mai mică decât doza de substituție. Când facem substituție hormonală gonadală, spre exemplu dacă o femeie are o insuficiență ovariană prematură, deci dacă a intrat la menopauză la o vârstă până în 40 de ani, și atunci dozele de hormoni sunt cu totul altele. (...) Aceeași măsură nu se potrivește tuturor, cum se spune, și mai mult decât atât, s-a conturat acel concept de fereastră de oportunitate. (...) Fereastra de oportunitate este acea perioadă în care s-a instalat menopauza, în primii 5 ani de la instalarea menopauzei, când endoteliul vascular nu este atât de mult afectat. (...) Dar în momentul în care suntem într-o menopauză, precoce, în primii 5 ani de când s-a instalat menopauza, este ceea ce se numește fereastra de oportunitate, și endoteliul vascular nu are atât de multe plăci de aterom care pot fi mobilizate de administrarea terapiei hormonale.”, a arătat prof. dr. Cătălina Poiană. 

Ce complicații apar odată cu menopauza, aflați în VIDEO: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.