Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a explicat, la dezbaterea „Anticorpii monoclonali-soluție în criza COVID-19” organizată de DC Media Group, care este efectul acestui tratament în cazul pacienților infectați cu Covid, comparativ cu efectul vaccinului și care a fost experiența pe care au avut-o la Spitalul Matei Balș, cu acest tip de tratament. Spitalul „Matei Balș” a fost parte dintr-un studiu clinic privind tratamentul cu anticorpi monoclonali.

„Au fost administrați inițial persoanelor infectate care întruneau anumite condiții care permiteau încadrarea în studiu și de obicei nu în faze avansate ale bolii pentru că ideea este să nu ajungi la faze avansate ale bolii, la furtuna de citokine, asta e ideea administrării acestor produse biologice și se derulează și studii în care există și posibilitatea administrării profilactice a acestor produse la persoanele care, eventual, au fost într-un contact evident cu persoane infectate și care nu au fost vaccinate”, a spus el în cadrul dezbaterii.

De asemenea, el  a mai explicat care este durata eficienței acestui tratament față de durata eficienței unui vaccin.

„Nu e vorba de o durată atât de lungă cât a unui vaccin; totuși, un vaccin, chiar dacă are o eficiență în timp limitată, în momentul în care faci un rapel se recâștigă eficiența și administrarea celei de-a treia doze este evidentă din punctul ăsta de vedere. Durabilitatea unei imunoglobuline - în sensul că nu se dezintegrează - se bazează, sigur, și pe proprietățile naturale ale anticorpilor de tip IGG care, oricum, sunt în mod obișnuit mult mai persistenți decât alte categorii de anticorpi și, probabil că în momentul în care ei sunt sintetizați anticorpii monoclonali, se găsește  o formulă care să facă ca ei să fie persistenți, pentru că anticorpii nu se multiplică. Ăsta e un lucru important, spre deosebire de imunitatea naturală, unde ai tot timpul un rezervor de celule care sunt sensibilizate față de un anumit antigen, care produc anticorpi și la o eventuală restimulare, produc o cantitate mai mare din același tip de anticorpi, în cazul anticorpilor monoclonali discutăm doar de persistența acestor molecule în organism pentru un interval de timp de câteva luni, 6-9 luni”, a mai spus medicul.

Despre posibilitatea ca pandemia să ia sfârșit și ca virusul SARS-CoV-2 să nu mai fie o amenințare, el a arătat că nu este departe de realitate, însă asta nu înseamnă că vom scăpa de acest virus.

„Eu sper să nu mai fie o amenințare, chiar dacă există această posibilitate a emergenței unei noi tulpini, care se pot transmite mai ușor sau ar putea să producă infecții mai grave; totuși, n-o să mai discutăm de o populație generală nepregătită total în fața noului coronavirus, chiar dacă discutăm de variantele mutante, pentru că imunitatea de grup care se obține prin imunizare, trecere prin boală și așa mai departe, își spune cuvântul.

Sigur, o să devină o boală mai degrabă endemică, infecția cu noul coronavirus, dar probleme asupra sănătății publice nu cred că va mai pune în așa măsură încât să ajungem la situație similară cu cea din momentu de față, când spitalele sunt supraaglomerate. Dacă vreți, ar putea să existe o situație asemănătoare cu cele produse de alte virusuri, care produc infecții mai ales în sezonul rece”, a mai precizat el, arătând cât de importantă este și vaccinarea împotriva virusului gripal.

Găsiți detalii în materialul video atașat:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.