Uterul unei femei este căptușit cu țesut endometrial. Această mucoasă se numește endometru. Organismul crește un endometru nou la fiecare ciclu menstrual pentru a se pregăti pentru un ovul fertilizat. Endometrioza este o afecțiune în care țesutul endometrial crește în afara uterului, potrivit Johns Hopkins Medicine.

Femeile cu endometrioză sunt mai susceptibile de a avea infertilitate sau dificultăți în a rămâne însărcinate

Simptomele endometriozei pot include: crampe menstruale excesive, flux menstrual anormal sau abundent și durere în timpul actului sexual.

Endometrioza afectează până la 10% dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani. Cel mai adesea apare pe sau în jurul organelor de reproducere din pelvis sau abdomen, inclusiv:

- Trompele uterine

- Ligamentele din jurul uterului (ligamentele uterosacrale)

- Căptușeala cavității pelvine

- Ovare

-  Suprafața exterioară a uterului

- Spațiul dintre uter și rect sau vezică urinară

Mai rar, se poate dezvolta și pe și în jurul:

- vezicii urinare

- Cervix

- Intestine

- Rect

- Stomac (abdomen)

- Vagin sau vulvă

Țesutul endometrial care crește în aceste zone nu se elimină în timpul unui ciclu menstrual așa cum o face țesutul endometrial sănătos din interiorul uterului. Acumularea de țesut anormal în afara uterului poate duce la inflamații, cicatrici și chisturi dureroase. De asemenea, poate duce la acumularea de țesuturi fibroase între organele de reproducere, ceea ce le face să se 'lipească" între ele.

"Acum avem pe piață teste de salivă care să pună diagnosticul de endometrioză, dar asta nu este suficient", ne-a spus prof. univ. dr. Elvira Brătilă, de la UMF Carol Davila București, un specialist cu îndelungată experiență și în tratamentul acestei boli, dar și în chirurgia robotică.

Într-adevăr, o echipă de cercetători francezi a dezvoltat o semnătură microARN (miRNA) pentru diagnosticarea endometrioozei printr-un test simplu de salivă.

Validarea acestei metode într-un grup mai mare de paciente a putea permite medicilor să utilizeze un instrument ieftin, neinvaziv și precis pentru diagnosticarea acestei boli greu de identificat.

Studiul ENDO-miRNA a ainclus probe de salivă de la femei cu dureri pelvine cronice, suspecte de endometrioză. Toate participantele au fost supuse unor proceduri laparoscopice sau imagistică RMN pentru confirmarea diagnosticului.

Cercetătorii au folosit secvențierea de mică dimensiune a ARN-ului pentru identificarea unui biomarker și dezvoltarea unei semnături diagnostice miRNA bazate pe salivă.

Dintre cele 200 de paciente (vârstă medie de 31 de ani) incluse în studiu, 76,5% au fsot diagnosticate cu endometrioză.

"Ceea ce cred că este important în această boală, și se fac cercetări în acest sens, este să putem identifica fenotipurile acestei boli, adică tipurile în care boala este agresivă și tipurile în care boala se poate auto-limita ca evoluție, pentru că există astfel de cazuri și atunci știi să nuanțezi și tratamentul și știi când trebuie să fii mai agresiv chirurgical sau poți să tratezi pacienta medical mai mulți ani până când boala se auto-limitează.

Anatomo-patologii descriu aspectul de burnout la nivelul leziunilor de endometrioză care prin fibroză își reduc capaitatea evolutivă", a declarat dr. Elvira Brătilă, în emisiunea Academia de Sănătate de la DC MEDICAL.

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.