Parkinson este o boală de care suferă deja un număr foarte mare de oameni și asupra căreia multe priviri sunt îndreptate.

"La un moment dar, în boala Parkinson, s-au pus foarte multe speranțe în așa numitele terapii regenerative. Care mai este stadiul?", a întrebat prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate. 

Vlad Ciurea, povestea primului pacient pe care l-a operat prin neuronavigație: Am intrat 3 centrimetri în creier, eram îngrozit. I-am zis: "Voi face tot posibilul să pleci pe picioare"

"Da, sunt speranțe în terapiile regenerative. Eforturile sunt mari din toate punctele de vedere. Neurochirurgia a progresat foarte mult prin operațiile care se fac în anumite locuri, locuri în profunzimea creierului. Și aici, operațiile stereotactice ne ajută și în acest moment. Din nefericire, numărul de cazuri de Parkinson s-a înmulțit din cauza stresului zilnic.

Oamenii tineri au Parkinson. Nu se poate să nu se îngrijească. Devine un balast pentru ei, pentru familie și atunci ajung la neurochirurg.

Noi avem centre în țară, în care se poate opera Parkinsonul, să oprești acel tremur de mișcare involuntară care, mai mult, la emoție, poate să crească. Se fac operații, implantare de izotopi, care nu știu cât de mult au mers, dar se fac niște micro-electro-coagulări care comandă zona, opresc mișcarea involuntară. Se poate și dă rezultate.

Există centre foarte specializate în Europa și de aici am primit și noi informații. "Veniți de luați lumină". Am luat și noi și avem centre Universitare în România în care se fac asemenea operații. Avem un conferențiar român la Timișoara, venit de la Lion, cu 10 mâini și cu 10 stilouri i-am dat avizul să se reîncadreze în post la Timișoara, pe post de conferențiar, să se ocupe de aceste probleme, de aceste boli funcționale în care intră Parkinson, epilepsia, mișcările involuntare. El este specializat în aceste lucruri, pentru că este o altă ramură a neurochirurgiei și trebuie să fii dedicat.

E foarte multă tehnologie, foarte multă imagistică, dar sunt rezultate prin aparatură din ce în ce mai complexă și mai sofisticată în zone foarte fine din creier pe care le electro-coagulezi și oprești imediat toată mișcarea involuntară", a declarat prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, profesor de neurochirurgie la UMF Carol Davila București și director științific la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.

Povestea Alexandrei, omul care a lăsat farmacia pentru a ajuta omenirea afectată de război, în misiunile MSF: Deschide ochii și mintea, fii mai bun chiar și când (îți) e incredibil de greu

Vezi mai multe în video:

Celulele cerebrale care mor în boala Parkinson, identificate. Crearea unui medicament revoluționar, următorul pas

Echipa condusă de neurobiologii Tushar Kamath şi Abdulraouf Abdulraouf de la Institutul Broad a studiat celule cerebrale de la indivizi care au murit din cauza bolii Parkinson sau din cauza demenţei, şi le-au comparat cu cele ale oamenilor care nu au fost afectaţi de aceste boli.

Astfel, aceștia au descoperit un grup de celule "extrem de sensibile" la degenerare, care ar putea fi candidați de primă mână pentru o intervenție terapeutică. De asemenea, studiul a făcut lumină asupra modului în care riscul genetic se manifestă probabil pentru a produce boala Parkinson, scrie Science Alert. 

”Cartografierea” neuronilor de la cei decedați din cauza acestei boli

Pierderea neuronilor dopaminergici din partea mezencefalică numită substantia nigra este un semn patologic distinctiv al bolii Parkinson. Deși nu toate celulele dopaminergice ale creierului mor, încă nu se cunosc cu precizie caracteristicile moleculare care fac ca unii neuroni să fie mai vulnerabili la boală decât alții.

Echipa de cercetători din spatele acestui ultim studiu și-a propus să izoleze și să cartografieze mii de neuroni individuali din creierele unor persoane care au murit din cauza bolii Parkinson sau a demenței cu corpi Lewy, o formă mai puțin cunoscută de demență care poate apărea singură sau împreună cu alte afecțiuni cerebrale.

Kamath şi colegii săi au studiat aproximativ 22.000 de celule cerebrale izolate din mostre de ţesut provenite de la 10 indivizi care au murit fie din cauza Parkinson, fie din cauza demenţei, dar şi de la opt indivizi care nu au fost afectaţi de niciuna dintre boli. Astfel, au fost identificate 10 subtipuri diferite de neuroni producători de dopamină în substantia nigra, fiecare identificabil prin profilul activităţii genetice. 

Un grup de neuroni a ieşit în evidenţă, însă, pentru că lipsea din creierul tuturor celor care au avut Parkinson. 

La o inspecție mai atentă, aceștia au descoperit că procesele moleculare legate de moartea celulară în alte boli neurodegenerative au fost intensificate în acest grup special de neuroni dopaminergici și au identificat exact locul unde se află de obicei celulele: în partea inferioară a substanței nigra pars compacta.

Astfel, cercetătorii cred că ar putea reprograma celule în laborator şi să le transforme în neuroni producători de dopamină, pentru a crea un medicament regenerativ pentru pacienţii care au Parkinson. 

Ce este boala Parkinson și cum se manifestă 

Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.

În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate prea multe semne sau deloc. Brațele nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.

Majoritatea persoanelor cu aceasta afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.

Boala are cinci etape

Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;

Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;

Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;

Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;

Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.

Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele. 

Factori de risc pentru boala Parkinson

- Vârsta

- Ereditatea

- Sexul 

- Expunerea la toxine

Complicațiile bolii Parkinson

Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:

Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar, de obicei, în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente;

Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori chiar în fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai ușor pentru a face față celorlalte provocări ale bolii Parkinson;

Schimbări emoționale, cum ar fi teamă, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome;

Probleme de înghițire. Puteți dezvolta dificultăți în înghițire pe măsură ce starea dumneavoastră progresează. Saliva se poate acumula în gură datorită încetinirii înghițitului, ducând la slăbire;

Problemele de mestecat și de mâncare. Stadiul bolii Parkinson afectează mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă. Acest lucru poate duce la sufocare și nutriție necorespunzătoare;

Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu afecțiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecvența în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei;

Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare;

Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal datorită unui tract digestiv mai lent.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.