Digitalizarea terapiei intensive este un concept care în țările europene funcționează de zeci de ani. La noi în țară, profesorul George Litarcsek a fost un vizionar care a încercat, în anii 1980, un astfel de sistem.

Ce presupune, însă, digitalizarea terapiei intensive și ce avantaje are în cazul pacienților, dar și a cadrelor medicale a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical, dr. Șerban Bubenek, medic primar de Anestezie și Terapie Intensivă, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) și șeful secției ATI de la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu". 

Vezi și: Irinel Popescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa de la UMF Iași: Foarte onorat pentru titlu

Digitalizarea terapiei intensive, începuturi

”Digitalizarea în terapia intensivă s-a născut tot pe platforma Fundeni, la mijlocul anilor 1980. Profesorul George Litarcsek care era un împătimit al mijloacelor de orice fel și al informaticii a reușit să își aducă un fel de computer primitiv în terapie intensivă și a încercat și a reușit să construiască prima foaie de observație electronică din România. 

Nu a putut, la vremea respectivă, să devină mai mult decât o carte de vizită sau o marcă Litarcsek, a inventivității, a inteligenței, a dăruirii. România nu era în stare, la vremea aceea, să profite de o astfel de lucrare. Anii au trecut. 

În Franța am descoperit în prima mea intrare în blocul operator că pe lângă aparatul de anestezie mai exista un monitor care nu transmitea semne vitale și la care trebuia să scrii ceva. Era un monitor în care se scria, pe vremea aceea, aveai opțiuni pentru substanțele anestezice pe care le injectai, aveai opțiuni pentru momentele importante ale actului chirurgical.

Era un sistem destul de primitiv la vremea respectivă, dar la sfârșitul intervenției chirurgicale închideai această foaie și când ajungeai cu bolnavul în secția de terapie intensivă mai descopereai că sunt niște computere acolo, că puteai cu un simplu click să tipărești tot ce ai scris în timpul operației, ca un fel de foaie de observație destul de incompletă, pentru că la vremea respectivă nu era în stare să treacă și semnele vitale, nici concentrația de gaz anestezic.

Vezi și: De ce ne îmbolnăvim de cancer. Vlad Ciurea: Nu lăsați pe mâine! Poate fi prea târziu

Dar, de la același computer aveai acces la laboratorul spitalului în care vedeai toate analizele, astfel încât nu exista niciun brancardier care fugea pe scări, cum există la noi, ca să îți aducă analizele de laborator. Le vedeai primitiv, le notai pe raportul pe care îl aveai în permanență la tine. Așa am făcut cunoștință cu digitalizarea în secțiile de terapie intensivă. 

M-am întors în 1993 în România și nu am regăsit acest lucru nicăieri. După mai mulți ani, în decursul unei vizite în Israel, am observat că la fiecare pat exista un computer în care, spre surpriza mea, veneau toate semnele vitale ale pacientului, veneau toate constantele de la ventilatorul de anestezie, veneau în mod electronic tot ceea ce însemnau analizele pacientului”, a explicat dr. Șerban Bubenek, medic primar de Anestezie și Terapie Intensivă, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) și șeful secției ATI de la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu", în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical. 

Vezi și: TAVI, procedura minim invazivă pentru repararea valvei aortice. Costache: Este revoluționară. Nu se oprește inima

Digitalizarea terapiei intensive, avantaje

”Această foaie de observație se autoconstruia pe ecran. Tu puteai să treci doar niște medicamente pe care le puteai doza în diverse feluri. Puteai să faci mult mai multe alte lucru. Am înțeles că această digitalizare în terapie intensivă la acest nivel, la nivel de pat de pacient, avea avantaje enorme. 

Asistentele nu mai stăteau să scrie în foaie din 5 în 5 minute ce ar fi trebuie pentru că acești parametri vitali erau construite de computer din comunicarea sistemului cu toate aparatele din jurul pacientului. 

Al doilea avantaj era că totul era trasabil, adică tot ce ai făcut acum 6-8 ore, cu un simplu cursor puteai să te duci, să vezi, ce s-a întâmplat. Lucrul acesta înlătură suspiciunile. Cu un simplu cursor, se poate face dovada că nu s-a întâmplat nimic rău. Ce e scris acolo nu se poate șterge. 

Al treilea avantaj enorm este cel medico-legal pentru că nimic de acolo nu se poate șterge. În afară de administratorul din sistem, nimeni nu poate avea acces la acele date, nu le poate modifica. Poate doar adăuga în timp real, dar nu poate adăuga retroactiv foaia de observație a pacientului. De aici rezultă multe lucruri. 

Vezi și: Halvaua, dulcele de post, bombă pentru sănătate. Ce se întâmplă în corp după ce o mănânci. Amalia Arhire: Are multe grăsimi. Îngrașă foarte mult

Consumul de medicamente, orice medicament scăzut din biblioteca electronică se va regăsi în consumul pacientului, la data, ora, doza și viteza care a intrat în pacient. Nu poate fi adăugat și nici șters. 

Ai tot timpul o imagine de ansamblu. În clipa în care, de la laborator ți se descoperă că pacientul are o hemocultură pozitivă sau o secreție traheală pozitivă, sistemul reacționează, îți spune și găsești toate datele, fără să trimiți pe cineva 3 etaje care să vină cu buletinul de la bacteriologie. 

Dincolo de toate, un astfel de sistem inteligent este în legătură cu sistemul nemedical al spitalului. Pacientul, în spital, trebuie să aibă un singur număr de foaie de observație, intră cu CNP-ul lui și comunicarea dintre cele două sisteme îți permite să găsești pacientul printr-o manevră simplă de computer”, a mai explicat dr. Șerban Bubenek.

Vezi și: Cum să faci ridurile să dispară. Diveică: Am oprit timpul în loc. Șterge 10-15 ani de pe chip

Digitalizarea terapiei intensive, în România

”Nu m-am lăsat nici eu și nici colegii mei și în 2014 am făcut o aplicație pe fonduri europene în valoare de circa 5 milioane de euro în care am informatizat toate sălile de operație de pe platforma Fundeni, adică toate sălile de operație din C. C. Iliescu, toate sălile de operație din Institutul Fundeni și Institutul Oncologic și toate paturile de terapie intensivă din cele 3 instituții, astfel încât avem în clipa de față peste 128 de posturi de lucru informatizate. 

Nu a fost ușor pentru că a trebuit să trecem peste ideea că sunt trei instituții separate. Ministerul Fondurilor Europene de la vremea respectivă a fost mai ușor de convins decât a fost Ministerul Sănătății, dar până la urmă am reușit. 

De atunci, funcționăm împreună. Eu pot să văd orice bolnav. Nu neaparat fizic, cât evoluția lui. Să îi văd datele reale de tensiune, de analize din oricare din aceste trei spitale. Orice bolnav dintr-o sală de operație pot să îl accesez și să văd ce se întâmplă acolo. Pot să le cer colegilor mei să îmi vadă pacienții, să mă sfătuiesc cu ei.

Există niște grade de acces, pe doctori, pe asistente pentru că nu toată lumea poate să acceseze același tip de medicație, nu toată lumea poate să recomande manevre, nu toată lumea poate să recomande explorări. Gradul de vizualizare este egal. 

Lucrul acesta ne-a făcut să avem mult mai multe date statistice, de cercetare, pentru că putem să urmărim bolnavul 24 din 24 de ore și putem să aflăm datele lui oricând dorim, cu un simplu cursor putem să aflăm toate datele disponibile în sistem despre acel pacient. 

Vezi și: Scaunul urât mirositor, cauze și semnale de alarmă. Când trebuie să te prezinți de urgență la medic

Am reușit să terminăm acest proiect în anul 2015 și mă mândresc că am fost singurul proiect de digitalizare în sănătate și care nu a fost în niciun fel depunctat. A fost un efort mare pentru că dincolo de cabluri, de protocoale între instituții, de protocoale între deținătorii de licențe ai soft-urilor de contabilitate și de gestiune a bolnavilor din spital și tehnologia noastră, a trebuit să instruim în două luni de zile, cu un efort maxim, fiecare medic de terapie intensivă din cele trei instituții, fiecare asistentă, după-amiaza, după orele de program, uneori sâmbăta și duminica ca să poată lucra cu acest sistem. 

În clipa de față, sistemul a ieșit din garanție. Întreținerea lui nu costă foarte mult, dar, ca peste tot în România, există oameni care nu înțeleg și oameni care nu înțeleg nimic. Întreținerea unui post costă mai puțin de 100 de euro pe lună. Un spital are între 50-100 de posturi.

Institutul Oncologic a renunțat să îl utilizeze. Sistemul nu prea este funcțional la Institutul de Oncologie. E păcat, pentru că la Vest de România, orice orășel, Szeged, Debrecen, are un astfel de sistem.

În Institutul CC Iliescu am luat niște măsuri de protecție a acestui sistem înțelegând importanța lui, nu numai noi medicii de terapie intensivă, ci și chirurgii care au înțeles că sunt protejați, ca atunci când se scrie ceva în foaia de observație, rămâne pentru totdeauna. În fișa postului tuturor angajaților de la terapia intensivă, există obligația folosirii acestui sistem și a instruirii periodice pentru cei care se angajează”, a mai subliniat dr. Șerban Bubenek, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.

Vezi mai multe în VIDEO: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.