Revoluție cu studiile clinice în România. Tinerii, șansa inovării în sănătate. Streinu-Cercel: Ar trebui să ne uităm cu atenție la ei. Au idei din ce în ce mai interesante care pot fi puse în practică

Revoluție cu studiile clinice în România - Foto: Freepick @senivpetro
EXCLUSIV
Cum am putea stimula cercetarea și inovarea în sănătate, în România, și ce se întâmplă cu studiile clinice în acest moment.

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru sănătate, Senatul României ne-a vorbit despre cum am putea stimula cercetarea și inovarea în sănătate, în România, și despre studiile clinice. 

"În primul rând putem să creem un fond pentru așa ceva. 

În al doilea rând, trebuie să luăm legătura cu Universitățile pentru că la nivelul universităților sunt centrele de cercetare și acolo cred că am putea să stimulăm mai mult acest lucru, chiar încercând să le creem o serie de facilități din punct de vedere al achiziționării echipamentelor de care au nevoie în cercetare. În cercetare fără echipamente în momentul de față nu se prea poate.

În al treilea rând, ar trebui să ne uităm cu atenție la tânăra generație care are idei din ce în ce mai interesante, idei care pot fi puse în practică uneori cu o minimă investiție și ei trebuie susținuți și în același timp trebuie informați că o astfel de posibilitate există. Pe măsură ce stabilim aceste relații de cauzalitate, dacă le pot spune așa, evident că ne putem aștepta și la o dezvoltare mai interesantă a cercetării în diferite domenii", a declarat Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii online "Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie și sănătatea românilor".

VEZI ȘI: Rezistența la antibiotice, "provocare uriașă în fața omenirii". Dina: România, pe podiumul celor SLABI. În 2050, 10 milioane de morți anual. 2 din 10 români știu că antibioticele nu sunt eficiente

"În studiile clinice, în momentul de față s-a întâmplat o Revoluție. S-a dat un termen celor care trebuie să autorizeze aceste studii clinice, de maximum 30 de zile până la soluționarea unei solicitări"

 

În luna iunie 2022, specialiștii în sănătate, medicii, pacienții și reprezentanți ai pacienților cereau printr-o scrisoare deschisă adresată lui Klaus Iohannis, Diana Păun, Nicolae Ciucă, Marian Neacșu, Alexandru Rafila, Răzvan Prisada, Nelu Tătaru și lui Adrian Streinu-Cercel, ca o lege vitală pentru România să fie aprobată de urgență.

Legea pe care aceștia o cereau se referea la piața studiilor clinice, extrem de benefică pentru România, atât pentru cercetare, cât și pentru monitorizarea și tratarea pacienților, în mod gratuit, la accesul la medicamente gratuite și chiar și la aducerea în bugetul țării de aproximativ 3 miliarde de euro.

România s-a lovit de blocaje birocratice, iar în lipsa acestei legi, nu se puteau efectua studii clinice atât de importante. Mai mult, asta duce la blocarea accesului la medicamentele de cancer și alte boli rare, iar medicii erau nevoiți să plece în alte state să facă studiile.

Ei bine, în condițiile în care studiile clinice aduc beneficii paciențiilor, fonduri pentru cercetare oferă o deschidere internațională medicilor din România, birocrația a întârziat aprobările, durau mult și se terminau studiile pe plan internațional până se aproba studiul în România, medicul Adrian Streinu - Cercel ne-a spus ce anume sau dacă s-a schimbat ceva în ultimul an.

"În studiile clinice, în momentul de față s-a întâmplat o Revoluție și această revoluție a fost inclusiv pe teritoriul României, pentru că s-a dat un termen celor care trebuie să autorizeze aceste studii clinice, de maximum 30 de zile până la soluționarea unei solicitări.

Așa se face că în momentul de față, la ANMDMR, nu mai avem întârzieri în avizarea acestor studii. Când sunt rejectate, sunt rejectate pe bună dreptate și acolo nu încap astfel de discuții, dar în momentul de față zic eu că lucrurile se desfășoară cam cum ar trebui să se desfășoare în mod constant și mai mult decât atâta vedem că sunt o serie de investigatori principali care își lărgesc baza de cercetare, respectiv baza în medici care doresc să facă astfel de studii și nu în ultimul rând infrastructura de cercetare pentru că trebuie infrastructură foarte serioasă, documentele rezultate în urma cercetărilor trebuie foarte bine analizate și stocate pe o perioadă lungă de timp, mai sunt și vizite din partea autorităților, cum ar fi din partea EMA sau din partea Food and Drug Administration.

Și noi, la Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, am avut o astfel de vizită pe un studiu. Era vorba de un studiu împotriva infecției cu virusul hepatitei B și D. Am ieșit cât se poate de bine cu un A+, adică un 10 plus, ceea ce demonstrează că lucrurile se pot face cu seriozitate și cu aplecare, mai ales că sunt evident în beneficiul pacienților.

Să știți că niciun investigator principal nu se apucă să facă un studiu dacă nu este convins că molecula pe care urmează să o folosească ca medicament de studiu nu este o moleculă serioasă, nu este o moleculă care este sigură din punct de vedere a posibilelor reacții adverse la nivelul pacientului și evident că are și un potențial benefic pentru pacientul respectiv", a mai spus Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru sănătate în Senatul României.

Vezi mai multe în video: 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel