În România, prevenirea surdității și a handicapului sever este un obiectiv esențial, susținut prin Programul Național de Tratament al Surdității prin Proteze Auditive Implantabile. Finanțat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), acest program oferă copiilor cu deficiențe de auz șansa la o viață normală, prin diagnosticare precoce și intervenție adecvată.
În cadrul dezbaterii organizate de DC Media Group – "Registrul Național de Implant Cohlear, o prioritate națională", președintele CNAS, Valeria Herdea, a subliniat importanța educării viitoarelor mame, a depistării precoce și a dezvoltării unei rețele medicale eficiente. Prin aplicarea regulii 1 - 3 - 6 – testarea auzului la 1 lună, diagnosticarea la 3 luni și intervenția la 6 luni – se pot preveni efectele devastatoare ale pierderii auzului asupra dezvoltării copilului.
Cu toate acestea, programul se confruntă cu provocări majore: acces limitat la centre de specialitate, liste lungi de așteptare și lipsa unei informări adecvate a părinților. Deși numărul de intervenții a crescut considerabil în ultimii ani, rămâne nevoie de investiții continue în resursa umană și tehnologie pentru a asigura acces echitabil la tratament.
Valeria Herdea, președintele CNAS, a vorbit despre impactul programului național, obstacolele existente și soluțiile necesare pentru a transforma acest demers într-o realitate accesibilă pentru toți copiii cu deficiențe de auz din România.
"Cred că aș porni de la regula lui 1 - 3 - 6.
De ce? Pentru că din punctul nostru de vedere, cel mai important lucru este să fie pacientul informat asupra posibilităților pe care le are și primul la firul ierbii este gravida.
Dacă noi educăm gravida și programul național de educație a gravidei va deveni o realitate peste tot și femeile vor fi informate asupra potențialului de risc al unui copil și va ști acea femeie că va trebui să aibă un medic de familie la care să meargă cât e însărcinată, apoi să ajungă să fie preluat copilașul, să fie urmărit și că este esențial ca în primele luni de viață, practic în primele 4 - 6 săptămâni să să meargă pentru testarea auzului, pentru a face o ecografie cardiacă, o ecografie de șold, din start sunt niște lucruri care ne vor așeza pe alt plan, de depistarea precoce.
La 1 lună, toți copiii ar trebui să aibă această testare auditivă. Să știm aude, nu aude, aude cu ambele urechi, nu aude, care e situația.
Dacă există o suspiciune, până când părintele va înțelege și va fi alături de echipa medicală, va ajunge într-un centru, pentru că este și o problemă de acces - una este accesul unui copil care este undeva la țară și una este accesul unui copil care este într-un centru mare, știind că sunt 8 - 9 centre mari de referință în țară, este esențial să înțelegem următorul lucru.
Practic, noi putem trimite pe bebelușul spre depistarea precoce, spre punerea unui diagnostic.
Pentru noi esențiale să-l punem cât mai repede, să dezvoltăm echipele interdisciplinare și o să vă dau câteva repere:
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile durează din 2008. Este important să știm că avem reabilitare auditivă prin implant - implant cohlear și implant auditiv de trunchi cerebral - prin proteze de ureche medie pasive, proteze cu ancorare osoasă cu implant inactiv, ancorare osoasă cu componentă internă activă, procesor de sunet parte externă la bolnavii cu proteze implantabile.
De ce le-am citit? Pentru că o să vă dau și câteva cifre. De exemplu, costul mediu al unui implant cohlear și de trunchi cerebral este 98.271 lei și e important să știm despre ce costuri vorbim.
Costul pentru o proteză de ureche medie pasivă - 1.854 lei Costul pentru proteza auditivă cu ancorare osoasă cu implant inactiv pe an este de 27.475
Nu sunt niște produse foarte ieftine sau produse peste tot de găsit.
Avem procesorul de sunet pentru implantul cohlear sau implantul de trunchi cerebral - 35.203 lei
Și toate aceste lucruri de exemplu procesor de sunet parte externă pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă cu implant inactiv - 22.816 lei.
Față de anul 2023, când erau 352 de copii care au trecut prin aceste proceduri, în 2024 avem 511 copii, deci numărul a crescut, depistarea a crescut, intervențiile au crescut.
În același timp, deși avem 9 centre: Cluj, Craiova, momentan Craiova nu funcționează, Iași, Mureș, Timiș și București - numărul de instituții unde se derulează aceste proiecte sunt încă mici, ele nu acoperă peste tot întreaga țară, este nevoie să le dezvoltăm formarea.
După cum știți, cele trei lucruri pe care le tot repetăm resursa umană care este esențială.
Și resurse umană nu înseamnă doar medicul care depistează, înseamnă medicul care va implanta, medicul care va urmări și medicul care va urmări și va face management-ul acelei echipe de tehnicieni care ulterior monitorizează copilul.
Este esențial să înțelegem că este de durată, că sunt programe care formează specialiști și acei specialiști sunt absorbiți de piața muncii foarte repede.
Important e să ajungem să fie distribuția peste tot în țară.
Nu sunt neglijabile deloc sumele care se alocă, dar orice fort merită făcut pentru că acești copii să beneficieze de sprijin.
Pentru că vorbim despre niște adulți recuperați, vorbim despre niște adulți care au și de la care se poate aplica într-adevăr conceptul de reinserție medico-socială și care devin oameni activi, folositori societății.
Deci este o investiție, nu este doar un ajutor.
Ne luptăm încă și acum cu stigmă socială, cu lipsă de acces, dar mai mult decât orice lipsa de informare.
Să știți că din păcate, lipsa la informație corectă, faptul că noi de multe ori vorbim în limba bebelușilor în loc să-i învățăm pe ei și să vedem ce pot - cu un copil mic, la el mă refer - face ca depistarea să fie deficitară, face ca de multe ori acceptanța părintelui de a merge înspre specialist să se lovească devine o barieră de multe ori pentru că omul neagă situația
Neagă pentru că o percepe de multe ori ca pe un eșec.
Este esențial să educăm părinții să treacă peste această treabă.
De foarte multe ori spitalele au liste de așteptări. Vă dau un exemplu la Spitalul din Iași unde avem 127 de copii pe lista de așteptare
Au fost întrebați câte proteze puteți pune. Au spus 20 și pun șapte.
De multe ori, copiii care se prezintă pentru implantare există următoarea situație - pot fi răciți, pot fi bolnavi, pot fi în diverse situații, poate nu ajung, poate au părinții o problemă de mobilitate, de acces, de distanță.
Numărul acestor copii a crescut în ultimii ani.
Mesajul este - sunt speranțe să devină o realitate și să vedem acest program în picioare, dar depinde de noi toți. De la educație, de la informare permanentă, avem nevoie nu doar să fim atunci emoționali, ci să avem o permanență în mesajele comunicate pentru prevenție și pentru educație, începând de la gravide, terminând și cu persoana vârstnică, pentru că noi uităm că procesul de senescență ne afectează pe toți.
La un moment dat cu toții vom avea probleme și din păcate, după cum știți, foarte foarte multe probleme sunt în sfera celor care sunt pensionați și care au venituri mici și care au acces mai redus și care pot primi o proteză.
Depunem toate eforturile ca lucrurile să coboare ca și periodicitate și să putem acorda la 5 ani această proteză, să putem să facem în așa fel încât dacă există situații de excepție să se poată recurge la o nouă protezare.
Lucrurile sunt în evoluție, alocările au fost foarte mari.
Există un progres, există susținere, important e să avem și informare", a declarat președintele CNAS, Valeria Herdea, în cadrul dezbaterii DC Media Group - "Registrul Național de Implant Cohlear, o prioritate națională".
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
În România, sute de copii se nasc...
De ce scaunele de la cinematograf...
Sforăitul îți distruge somnul? Află...
De ce nu îți mai prinzi părul în...
Ai colțurile gurii crăpate și...
Sindromul burnout este o stare de...