România se numără printre statele cu risc cardiovascular crescut, adică cu mulți bolnavi cardiaci. 

”Riscul cardiovascular se bazează pe utilizarea diagramei SCORE, România fiind una din țările cu risc cardiovascular crescut. Această diagramă este probabilitatea unui individ cu vârstă peste 40 de ani de a dezvolta un eveniment cardiovascular crescut. Această diagramă este probabilitatea unui individ cu vârstă peste 40 de ani de a dezvolta un eveniment cardiovascular major în următorii 10 ani pornind de la 4 variabile: sex, vârstă, valoarea tensiunii arteriale sistolice, valoarea colesterolului total.

Ceea ce e interesant de urmărit e faptul că până la 50 de ani, riscul este semnificativ mai mare pentru bărbați comparativ cu femeile. De unde este acest efect cardio-protector al hormonului estrogen? În schimb, odată cu instalarea menopauzei și vorbim după 60-65 de ani, riscul se egalizează pentru ambele genuri astfel încât un individ, indiferent de gen, la 65 de ani, este deja considerat la risc cardiovascular înalt”, explică dr Ileana Nițu, medic specialist cardiolog la Institutul Național de Endocrinologie „C.I.Parhon” din București.

La acest context, se adaugă și o serie de particularități anatomice ale arterelor la femei.

”Menopauza presupune acest deficit estrogenic. Există dincolo de influențele hormonale și câteva particularități anatomice ale arterelor la femei - arterele coronare având un diametru semnificativ mai mic comparativ cu cele ale bărbaților, și fiind caracterizate printr-o scădere progresivă a conținutului de elastină ca urmare a înaintării în vârstă ; se adaugă și stresul oxidativ, rezultatul final fiind o rigidizare a peretelui arterial cu o limitare semnificativă a fluxului sanguin coronarian apărând fenomene de angină la femei în perioada peri-menopauză - așa-numita angină micro-vasculară, chiar și în absența unor leziuni aterosclerotice per se.

Este important de evaluat la o femeie aflată în menopauză prezența factorilor de risc cardiovascular. Vorbim de factorii de risc clasici, tradiționali - fumat, obezitate, sedentarism, instalarea hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, precum și antecedentele familiale de boală cardiovasculară precoce - se remarcă o prevalență totuși mai crescută a sedentarismului, obezității și a diabetului zaharat la femei în timp ce la bărbați factorul de risc predominant este fumatul”, mai precizează medicul cardiolog Ileana Nițu.

Potrivit acesteia, studiile ”remarcă o mortalitate mai mare prin boală cardiovasculară la femeile cu diabet zaharat comparativ cu bărbații. Dincolo de acești factori de risc tradiționali există o serie de factori de risc specifici sexului feminin - cu acțiune vasculară directă, unii prezenți încă de la o vârstă tânără, dar care vor constitui un factor de risc pentru evenimente coronariene tardive. Mă refer la hipertensiunea arterială gestațională, diabetul zaharat gestațional, deci modificări tipice în sarcină, precum și o menopauză precoce sub 35 de ani, dar și sindromul de ovar polichistic. Toate aceste fluctuații hormonale caracteristice perioadelor fiziologice - sarcină, perioadă peripartum, menopauză - influențează reactivitatea vasculară, atât prin disfuncția endotelială, dar și prin acțiune directă producând vasoconstricție, direct pe mușchii vaselor de sânge având ca efect rigidizarea fluxului sanguin coronarian ca un alt mecanism de apariție a anginei”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.