Dereglările tubului digestiv, cum pot conduce la dereglări ale stării psihice: explicațiile prof. dr. Dan Dumitrașcu
29 Martie, 15:45

Dr Dan Dumitrașcu. Foto: Youtube
EXCLUSIV
Tubul digestiv și stările noastre psihice au un punct comun, potrivit uneia dintre cele mai noi ramuri ale medicinei, neurogastroeneterologia. Iată cum se influențează reciproc.

Dan Dumitrașcu, profesor de Gastroenterologie la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca, președinte fondator al Societății Române de Neurogastroeneterologie, a fost invitat al emisiunii Academia de Sănătate, moderată de academicianul Irinel Popescu. Potrivit lui, progresele care s-au făcut în acest domeniu al medicinei, destul de controversat în urmă cu mai mulți ani, au reușit să confirme legătura dintre sistemul digestiv și sistemul nervos central.

Dacă prin anii '80, cercetătorii care susțineau că există o legătură între cele două sisteme erau luați în râs, astăzi, dovezile sunt de necontestat și o nouă ramură a medicinei aduce mai multă lumină în problemele de sănătate ale pacienților. Astfel, este cert, acum, că modificările microbiotei au efecte la nivel psihic.

„Relația dintre tubul digestiv și sistemul nervos central, respectiv funcțiile lui superioare și psihicul nostru este cunoscută deja. Se știe că tulburări digestive pot afecta dispoziția. Există o antologie de aforisme, de genul nimic nu valorează cât un intestin sănătos, sau toate necazurile se trag de la intestine. Acestea erau lucruri emipirice; în momentul în care s-au pus bazele neurogastroenterologiei, lucrurile se redau mai simplist, așa cum aveam noi cunoștințele medicale în anii 80-90. Era vorba de sistemul nervos central, vegetativ, dar și enteric, adică acel manșon de neuroni care căptușește lumenul digestiv - e ca un izolator al unui cablu electric. Ce se percepea pe atunci, motilitatea, mișcarea. S-a observat că șobolanii stresați au mai multe scaune, șoferii care conduc mașina în periferia Londrei la orele de vârf au crampe intestinale, din cauza stresului. Asta era nivelul de cunoștințe de atunci, ulterior a început să se pună accentul și pe percepție, pe senzație; nu e totul mișcare, e și ce percepem, și de aici au apărut o mulțime de studii frumoase care au demonstrat că multe din bolile cu care se ocupă neurogastroenterologia sunt, de fapt, tulburări de percepție; și de ce percep unii oameni mai mult decât alții: pentru că au crescut în niște condiții psihosociale aparte, că au fost victimele unor situații de abuz sexual sau fizic, că au avut infecții intestinale anterioare, că au avut intervenții chirurgicale repetate, sau ginecologice, care au crescut, prin aceste intervenții, pragul de sensibilitate. De aceea, în momentul în care s-a vorbit despre tulburări funcționale digestive, s-a pus accentul pe percepția viscerală, pe percepția intestinelor sau a segmentelor digestive și pe motilitate. Motilitatea a devenit pe plan secundar. Progresele de cunoștințe care au arătat cum alterarea funcției periferice se poate reflecta în modificarea funcției sistemului nervos, a condus prin studiul de imagistică cerebrală, la observația că există o dereglare a comunicării dintre sistemul nervos central și sistemul nervos enteric, respectiv tubul digestiv.”

Detalii, în materialul video atașat:

G Ad:

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Crossuri parteneri