O echipă de cercetători a făcut un progres semnificativ în înțelegerea mecanismelor somnului, deschizând noi perspective pentru tratarea tulburărilor de somn și afecțiunilor neuropsihiatrice.

Studiul, publicat în prestigiosul Journal of Neuroscience, identifică receptorul melatoninei MT1 ca un regulator crucial al somnului REM (rapid eye movement).

Vezi și:

Primul semn că ai leucemie. Testul banal care pune diagnosticul

Ce se întâmplă dacă ai pietre la fiere și NU scoți colecistul. Cele 2 întrebări care m-au măcinat. Părerea dură a unui medic m-a convins: Se împrăștie în tot corpul

Cum să activezi colțul banilor în casa ta. Trucul genial pe care nu ți l-a spus nimeni

Sughițul, semnul unei boli grave. Detaliul pe care nu trebuie să-l ignori atunci când sughiți

Somnul REM este esențial pentru vise, consolidarea memoriei și reglarea emoțională.

În această fază de somn REM, neuronii dintr-o regiune cerebrală numită Locus Coeruleus - "pata albastră" - care stimulează noradrenalina, își reduc activitatea până la tăcere completă.

Disfuncțiile acestei faze a somnului au fost corelate cu afecțiuni severe precum boala Parkinson și demența cu corpi Lewy, pentru care tratamentele eficiente sunt limitate.

"Această descoperire nu doar că ne aprofundează înțelegerea mecanismelor somnului, ci oferă și un potențial clinic semnificativ,” a declarat Gabriella Gobbi, profesor de psihiatrie la Universitatea McGill și cercetător principal al studiului. Dr. Gobbi este, de asemenea, Canada Research Chair în domeniul terapeuticilor pentru sănătatea mintală, potrivit Science Daily.

Până acum, identificarea receptorului specific care declanșează somnul REm a rămas o enigmă.

Cercetătorii au demonstrat că receptorul MT1 al melatoninei joacă un rol esențial în această etapă a somnului.

Folosind un medicament experiemntal care vizează receptorii MT1, aceștia au reușit să prelungească durata somnului REM la animale, reducând în același timp activitatea neuronală din Locus Coeruleus.

"În prezent, nu există medicamente care să vizeze în mod specific somnul REM. Majoritatea medicamentelor hipnotice extind durata totală a somnului, dar afectează negativ faza REM”, a explicat Dr. Stefano Comai, co-autor principal al studiului și profesor la Universitatea din Padova și Universitatea McGill.

Somnul uman urmează o succesiune bine determinată de etape, non-REMși REM, fiecare având funcții fiziologice distincte.

Etapa non-REM sprijină recuperarea fizică și procesele de recuperare, în timp ce somnul REM contribuie la sănătatea cognitivă și emoțională.

Orice perturbare a acestui ciclu poate avea consecințe grave asupra funcțiilor cognitice și poate crește riscul de boli neuropsihiatrice.

Această descoperire oferă speranțe oi pentru milioane de pacienți afectați de tulburări de somn și boli neurologice grave.

Dezvoltarea de tratamente care să vizeze direct somnului REM ar pute transforma radical modul în care sunt gestionate aceste afecțiuni.

"Continuarea cercetărilor în neurobiologia și farmacologia somnului REM este crucială pentru a dezvolta tratamente care să îmbunătățească calitatea vieții pacienților”, au concluzionat cercetătorii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.