Acestea ar putea deveni boli endemice...
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Harvard și publicat recent arată că adevărul este mai nuanțat: atât stilul de viață, cât și genele joacă un rol important în apariția bolilor cronice. Iar felul în care interacționează aceste două componente poate influența nu doar riscul de îmbolnăvire, ci și eficiența tratamentului.
După ce oamenii de știință au descifrat genomul uman în 2003, s-a deschis o nouă eră în cercetarea medicală. S-a descoperit că unele boli, precum schizofrenia, au o componentă genetică de până la 80%, iar diabetul de tip 2, de aproximativ 17%, potrivit Reuters.
Dar, spre deosebire de boli rare precum Tay-Sachs sau fibroza chistică, care sunt cauzate de o singură mutație genetică, bolile cronice sunt „poligenice” – adică rezultatul multor mutații mici, răspândite în tot ADN-ul.
Într-un studiu din 2001, cercetătorii au descoperit că aspirina poate reduce riscul de cancer de colon, dar numai la persoanele cu o anumită mutație genetică ce face ca aspirina să fie procesată mai lent în organism.
Cu alte cuvinte, același medicament poate avea efecte diferite, în funcție de ADN-ul fiecărei persoane.
Pentru a înțelege mai bine această interacțiune, cercetătorii au folosit date din UK Biobank, o bază de date care include informații genetice și medicale de la peste 500.000 de persoane.
Au analizat modul în care factorii genetici și de mediu influențează împreună peste 30 de boli și trăsături, cum ar fi greutatea, tensiunea arterială, capacitatea pulmonară sau nivelul de colesterol.
Au identificat trei tipuri principale de interacțiuni:
1. Genele se comportă diferit în medii diferite
De exemplu, la fumători, genele care influențează numărul de globule albe funcționează altfel decât la nefumători. Acest lucru sugerează că fumatul modifică modul în care genele afectează organismul.
2. Anumite medii pot amplifica rolul genelor
De exemplu, activitatea fizică ridicată face ca genele care influențează indicele de masă corporală (IMC) să devină mai „puternice”. Cu cât o persoană este mai activă, cu atât mai mult contează moștenirea genetică în privința greutății.
3. Genele și mediul se amplifică reciproc
De exemplu, persoanele care petrec mult timp în fața televizorului prezintă o interacțiune puternică între gene și comportamente legate de sedentarism, ceea ce influențează raportul talie-șold. Practic, factorii genetici și comportamentali se potențează unul pe celălalt.
Studiul a analizat și cum influențează genul aceste interacțiuni. S-a descoperit, de exemplu, că efectul genelor asupra trăsăturii numite „nevroticism” (tendința de a fi anxios sau instabil emoțional) diferă între femei și bărbați.
Cercetările sugerează că, în viitor, medicina ar putea deveni mult mai personalizată. În loc să recomandăm tuturor aceleași medicamente sau diete, medicii ar putea ține cont de profilul genetic al fiecărui pacient.
De exemplu, un pacient ar putea avea rezultate mai bune în reducerea riscului de boli cardiovasculare prin sport, iar altul printr-un anumit tratament – totul în funcție de combinația unică dintre gene și stilul său de viață.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Acestea ar putea deveni boli endemice...
Credeai că bolile cronice țin doar de...
Ministrul Sănătăţii, Alexandru...
O echipă medicală a Spitalului...
Semnele timpurii ale cancerului...
Ignorați frecvent de pacienți și...
Antidotul care reduce semnificativ...
Premieră medicală: Un bebeluş...