Radonul, o prezență insidioasă și periculoasă în regiunea Ardealului, devine tot mai preocupant. Numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători a înregistrat o creștere alarmantă, iar cercetătorii avertizează că una dintre principalele cauze este expunerea la radon, un gaz inodor și incolor, extrem de periculos atunci când se acumulează în interiorul clădirilor.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) semnalează că în clădirile publice din 16 județe din Vestul României, inclusiv în instituții precum grădinițe și școli, au fost înregistrate niveluri de radon peste limitele considerate sigure.

O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului și a Facultății de Biologie și Geologie a realizat prima cartare la scară largă a radonului din apă și sol din România, studiul fiind publicat recent în jurnalul academic Science of The Total Environment.

Studiul prezintă un atlas la zi al concentrațiilor de radon măsurate în sol și în diverse surse de apă din partea centrală și de vest a României. Radonul din harta solului include date din 2564 de măsurători efectuate pe teren, în plus fiind analizate și 2452 de probe de apă potabilă.

Cartarea radonului poate fi un instrument util pentru implementarea politicilor radonului la nivel național și local, definind domenii prioritare pentru studiere detaliată și pentru stabilirea deciziilor privind utilizarea terenurilor, potrivit studiului publicat de cercetătorii de la UBB Cluj-Napoca în Science Direct.

Vezi și: Corticoterapia, efect secundar grav: ce trebuie să știi. Dr. Cătălina Poiană: Dă una dintre cele mai severe și rapide forme de osteoporoză

Cancer pulmonar - FOTO: Freepik@mazharsipra133

Radonul, asociat cu dezvoltarea cancerului pulmonar

Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL, ce este radonul și ce efect are asupra plămânilor. 

"Radonul este unul dintre factorii poluanți care pot să crească riscul de cancer pulmonar la persoanele care sunt expuse la el. Nu este singurul, ci este unul dintre ei. Riscul este mai mare atunci când ne expunem la o concentrație crescută, pe o perioadă mai lungă de timp. În natură, curenții de aer, dispersează acest gaz, însă atunci când se acumulează în locuința noastră, fie este o locuință construită necorespunzător, fie că nu este ventilată corespunzător, riscul crește. 

Alături de ceilalți factori poluanți pe care îi avem, fie că vorbim de PM 2,5, dioxid de azot, dioxid de sulf, acest gaz produce niște modificări inflamatorii la nivelul căilor aeriene, care, în timp, pot să producă degenerări ale structurii genetice celulare și evoluția să fie către o dezvoltare a neoplazică a țesutului, adică să apară cancerul",  a explicat dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", în exclusivitate pentru DC MEDICAL.

Vezi și: Afecțiunea care prezice apariția demenței cu 12 ani înainte de debutul primelor simptome. Este frecventă în rândul vârstnicilor

Cum ne ferim de radon

Chiar dacă radonul este o componentă normală a solului, prezența sa poate deveni problematică în locuințe și clădiri insuficient ventilate. Îngrijorarea crește în special în situațiile în care acest gaz se acumulează în spațiile în care locuim, fie din cauza construcțiilor care nu respectă normele de siguranță sau nu sunt realizate din materiale adecvate, fie din lipsa ventilării adecvate.

"Masca nu este sub nicio formă o variantă. Dacă este în natură, acesta provine din descompunerea uraniului. Este o componentă normală. Anumite soluri, au în structură și uraniu care se descompune. Este un proces natural, prin urmare, noi trebuie să ne integrăm în natură. Problema este atunci când aceste gaze se acumulează în încăperi unde locuim, fie că nu sunt construire respectând normele, din materiale corespunzătoare, fie că acea locuință nu este ventilată. 

Ventilația scade nivelul de concentrație. Este îngrijorător când vezi asemenea hartă, dar ar trebui să existe corelații între nivelul de depistat de radon și numărul de îmbolnăviri în teritoriile respective",  a mai explicat dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", în exclusivitate pentru DC MEDICAL.

Vezi și: Testul care îți arată riscul cardiovascular. Adulții în vârstă, monitorizați. Tensiunea arterială și glicemia, semnificative pentru bolile cardiovasculare

Radonul, a doua cauză de cancer pulmonar, după fumat

Radioactivitatea naturală este principalul factor care expune oamenii la radiațiile ionizante. Radonul, prezent în sol, rocă și apă, este cea mai importantă sursă de radon în interior. Conform studiilor din Cluj din ultimii douăzeci de ani, radonul contribuie semnificativ la poluarea aerului din interiorul clădirilor din România.

Organizația Mondială a Sănătății clasifică radonul drept a doua cauză principală de cancer pulmonar, după fumat. Concentrația de radon în aerul interior variază în funcție de caracteristicile geologice ale zonei, parametrii de mediu și proprietățile clădirii. Radonul poate fi, de asemenea, prezent în apa de la robinet, adăugându-se astfel la expunerea din interior.

Conform rezultatelor publicate în ultimii 20 de ani de către cercetătorii din Cluj, radonul are o contribuție semnificativă la contaminarea aerului din interiorul clădirilor din România. În întreaga lume, radonul este listat de Organizația Mondială a Sănătății drept a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat.

”Variația nivelului de radon în aerul din interiorul clădirilor depinde în primul rând de caracteristicile geologice ale zonei investigate, în al doilea rând de parametrii de mediu și, în cele din urmă, caracteristicile clădirii și modelele ocupaționale. Prin aceasta din urmă se poate menționa radonul din apa de la robinet utilizată de gospodării.

Vezi și: Cum mănânci mai multă sare fără să îți dai seama. Detaliul pe care l-ai omis mereu

Deoarece radonul este solubil în apă, degazarea sa este adăugată la expunerea din interiorul locuinței. O atenție deosebită este necesară atunci când apa subterană este utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă, deoarece radonul poate deveni un factor de risc pentru utilizatori dacă concentrația de radon din acvifer este mare. Cea mai mare parte a riscurilor de cancer provocate de radon în apa potabilă rezultă din transferul de radon în aerul interior și expunerea prin inhalare.

O parte semnificativă a populației din România, atât din mediul rural, cât și din cel urban, utilizează încă apă brută (fără nicio formă de tratare) pentru băut și pentru uz casnic. În studiul de față, 73% din probele de apă analizate au fost colectate din puțuri și izvoare, acestea fiind indicate ca surse de apă în gospodării.

Concentrația de radon în sol este adesea folosită ca indicator și metodă predictivă pentru nivelul potențial de radon din interior. Distribuția gazului de radon în sol poate fi puternic influențată de parametrii locali cum ar fi compoziția chimică și mineralogică, proprietățile fizice, factorii climatici și geologici", arată cei de la la UBB Cluj-Napoca.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.