Spălatul vaselor, beneficii pentru sănătate. Reduce riscul de boli cardiovasculare

Spălatul vaselor Foto: pixabay.com
Cercetătorii au studiat impactul mișcărilor pe care le facem normal, în viața de zi cu zi, asupra riscului de boli cardiovasculare folosind un algoritm de învățare automată și au descoperit scăderea riscului odată cu creșterea activităților normale, precum cele casnice cum este spălatul vaselor. 

La bătrânețe nu trebuie să reduci activitatea, ci să o crești! Dar alergarea sau mersul rapid nu sunt singurele modalități de a reduce riscul de boli de inimă. Pur și simplu faptul că s tai în picioare și a efectuezi activități de rutină, adică mișcări normale din viața de zi cu zi, inclusiv treburile casnice, grădinăritul, gătitul și activitățile de îngrijire personală, cum ar fi dușul sau spălatul vaselor, pot aduce beneficii semnificative sănătății cardiovasculare, reducând riscul de boli de inimă. 

Comparativ cu femeile cu mai puțin de două ore pe zi de mișcare normală, acele femei cu cel puțin patru ore de mișcare în viața de zi cu zi au avut un risc cu 43% mai mic de boli cardiovasculare, cu 43% mai mic risc de boală coronariană, cu 30% mai mic risc de accident vascular cerebral și, în special, un risc cu 62% mai mic de deces prin boli cardiovasculare.

Studiul, care a fost publicat în ediția online din 22 februarie 2022 a Journal of the American Heart Association (link direct studiu), a fost realizat de o echipă multi-instituțională condusă de cercetători de la Herbert Wertheim School of Public Health and Human Longevity Science de la Universitatea din California San Diego.

„Studiul demonstrează că toate mișcările contează pentru prevenirea bolilor”, a spus autorul principal Steve Nguyen, cercetător postdoctoral la Herbert Wertheim School of Public Health. „Petrecerea mai mult timp făcând ceea ce se numește „mișcarea vieții de zi cu zi”, care include o gamă largă de activități pe care le facem cu toții în picioare și pe scaune, a dus la un risc mult mai mic de boli cardiovasculare”, a notat acesta.

Cercetătorii au folosit un algoritm de învățare automată pentru a clasifica fiecare minut petrecut în timp ce sunteți treaz într-unul din cinci comportamente: așezat, așezat într-un vehicul, a sta nemișcat, mișcarea vieții cotidiene sau mersul ori alergarea. Mișcarea zilnică cuprinde activități care au loc atunci când stai și te plimbi dintr-o cameră în alta, prin casă și pe balcoane (sau terase), cum ar fi atunci când te îmbraci, prepari mesele sau grădinărești.

Ca parte a studiului Women's Health Initiative Objective Physical Activity and Cardiovascular Health, cercetătorii au măsurat activitatea fizică a aproape 5.416 femei americane, care aveau vârste între 63 și 97 de ani și care nu aveau boli cardiovasculate la începutul studiului.

Participanții au purtat un accelerometru de cercetare timp de până la șapte zile pentru a obține măsuri precise ale timpului au petrecut mișcându-se și, mai important, tipurile de comportamente comune din viața de zi cu zi care produc respectiva mișcare și care nu sunt adesea incluse în studiile anterioare, care s-au concentrat de obicei pe intensitatea și durata activităților, cum ar fi alergarea și mersul rapid, în timp ce studiul actual a măsurat mișcări de intensitate mai mică și diferită făcute în timpul activităților precum gătitul sau spălatul vaselor.

Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de deces atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, cu ratele cele mai ridicate la adulții cu vârsta de 65 de ani sau mai mult.

În acest studiu, 616 femei au fost diagnosticate cu boli cardiovasculare, 268 cu boală coronariană, 253 au avut un accident vascular cerebral și 331 au murit de boli cardiovasculare.

„O mare parte din mișcarea efectuată de adulții în vârstă este asociată cu sarcinile vieții de zi cu zi, dar se poate ca ea să nu fie considerată activitate fizică. Înțelegerea beneficiilor mișcării făcute în viața de zi cu zi și adăugarea acestora la orientările privind activitatea fizică poate încuraja seniorii să facă mai multă mișcare”, a spus autorul principal Andrea LaCroix, profesor și șef al Diviziei de Epidemiologie de la Școala de Sănătate Publică Herbert Wertheim.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel