Dieta, asociată cu dezvoltarea cancerului hepatic. Modifică structura ADN-ului

cancer hepatic - FOTO: Freepik@urosialex
Aceasta este legătura alarmantă dintre obiceiurile alimentare și dezvoltarea cancerului hepatic, unul dintre cele mai mortale tipuri de cancer la nivel global.

Vezi și: Nu arunca șampania rămasă. Șase trucuri de înfrumusețare la care o poți folosi

Cercetări recente de la Școala de Medicină a Universității din California, San Diego, evidențiază legătura alarmantă dintre obiceiurile alimentare nesănătoase, deteriorarea ADN-ului și progresia cancerului hepatic.

Publicat în Nature, studiul explorează conexiunea dintre boala ficatului gras și carcinomul hepatocelular (HCC), cea mai frecventă formă de cancer hepatic, arătând cum dietele noastre pot acționa ca o "bombă cu ceas" pentru sănătatea ADN-ului.

Boala ficatului gras, o amenințare în creștere

În ultimele două decenii, cazurile de carcinom hepatocelular au crescut cu 25–30%, acest tip de cancer fiind al șaselea cel mai diagnosticat și a patra cauză principală de decese asociate cancerului la nivel global.

Un factor major al acestei creșteri este prevalența bolii ficatului gras, care afectează acum 25% dintre adulții din Statele Unite. Dintre aceștia, 20% dezvoltă steatohepatită asociată disfuncției metabolice (MASH), o afecțiune severă care crește semnificativ riscul de cancer hepatic.

Michael Karin, doctor în științe, profesor la UC San Diego, descrie această progresie drept un scenariu comun, dar extrem de periculos.

"Când ai MASH, fie îți distrugi ficatul și ai nevoie de un transplant, fie progresezi către un cancer hepatic adesea fatal", a explicat dr. Michael Karin.

Totuși, ceea ce se întâmplă la nivel molecular nu este pe deplin înțeles.

Vezi și: Trucul genial care absoarbe umiditatea din casă. Ai nevoie de o șosetă și un ingredient pe care mulți îl avem în casă

Cum deteriorează dietele bogate în grăsimi ADN-ul

Studiul a descoperit că dietele care induc MASH, bogate în grăsimi și zahăr, cauzează deteriorarea ADN-ului în celulele hepatice, împingându-le într-o stare numită senescență. Senescența este un mecanism de apărare în care celulele încetează să se mai divizeze pentru a repara daunele sau pentru a preveni alte probleme.

"Într-o lume ideală, senescența oferă corpului timp să repare sau să elimine celulele deteriorate", a spus dr. Karin.

Cu toate acestea, în cazul celulelor hepatice, unele dintre ele depășesc acest mecanism de protecție, supraviețuind ca "bombe cu ceas". Aceste celule pot prolifera ulterior necontrolat, devenind potențial canceroase.

Analizele genomice ale ADN-ului tumoral au confirmat o legătură directă între deteriorarea ADN-ului indusă de dietă în celulele hepatice și dezvoltarea cancerului.

"Tumorile provin adesea din celule hepatice deteriorate de MASH, legând direct dieta nesănătoasă de cancer", a spus coautorul studiului, dr. Ludmil Alexandrov, doctor în științe.

Noi direcții pentru tratament

Rezultatele sugerează că țintirea deteriorării ADN-ului ar putea fi o strategie terapeutică promițătoare pentru prevenirea cancerului hepatic, în special la persoanele cu MASH.

Vezi și: Băuturile îndulcite, asociate cu diabetul și bolile cardiace. Cresc riscul cu 10%

Abordările potențiale includ:

- Reechilibrarea materialelor necesare reparării ADN-ului: Dietele bogate în grăsimi pot perturba materiile prime pe care celulele le folosesc pentru a construi și repara ADN-ul. Medicamentele sau compușii nutriționali ar putea corecta aceste dezechilibre.

Antioxidanți de nouă generație: Antioxidanți mai eficienți și mai specifici ar putea bloca sau inversa stresul celular care cauzează deteriorarea ADN-ului.

"Aceste idei sunt promițătoare, dar este nevoie de cercetări suplimentare", a remarcat Karin.

Cancerul hepatic - FOTO: Freepik@ImageSeller

Paradoxul dintre îmbătrânire și cancer

Studiul explorează și paradoxul legăturii dintre îmbătrânire, senescența celulară și cancer. Deși senescența previne, în mod normal, cancerul, se pare că anumite mecanisme permit celulelor să scape din această stare și să reintre în ciclul celular, favorizând formarea tumorilor.

Aceste descoperiri oferă informații valoroase despre modul în care îmbătrânirea crește riscul de cancer și ar putea dezvălui procese similare în alte tipuri de cancer.

Vezi și: Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile

Implicații pentru sănătatea publică

Cercetarea subliniază pericolele obiceiurilor alimentare nesănătoase. Karin compară impactul pe termen lung al unei diete de tip fast-food cu fumatul.

"Diete nesănătoase fac mult mai mult decât să altereze aspectul fizic – schimbă fundamental modul în care funcționează celulele noastre, până la nivel de ADN", mai avertizează dr. Karin, potrivit SciTechDaily.

Studiul întărește necesitatea unor mesaje clare de sănătate publică care să evidențieze legătura dintre alimentație și bolile hepatice. Creșterea gradului de conștientizare despre boala ficatului gras ar putea ajuta la reducerea alarmantă a cazurilor de cancer hepatic.

Această cercetare reprezintă un semnal de alarmă cu privire la pericolele ascunse ale dietei nesănătoase. Dincolo de efectele superficiale, obiceiurile alimentare nesănătoase pot afecta ireparabil ADN-ul, alimentând progresia cancerului hepatic.

Cu noile perspective asupra mecanismelor moleculare ale MASH și ale cancerului hepatic, oamenii de știință își propun să dezvolte tratamente inovatoare, accentuând în același timp importanța prevenirii printr-o alimentație sănătoasă.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel