Pandemia a dispărut treptat din prim-planul preocupărilor publice, dar efectele sale persistă pentru milioane de oameni din întreaga lume care se confruntă cu long COVID. Spre deosebire de forma acută a bolii, simptomele nu dispar în câteva săptămâni, ci se întind pe luni sau chiar ani, provocând suferințe greu de înțeles atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Un studiu recent publicat în Journal of Health Psychology analizează una dintre cele mai dificile probleme asociate long COVID: de ce unii pacienți sunt reticenți în a accepta tratamentele psihologice? Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au descoperit că această rezistență nu este o simplă încăpățânare, ci provine din sentimentul pacienților că suferința lor este minimizată atunci când factorii psihologici sunt aduși în discuție.

Long COVID: o afecțiune greu de definit

Long COVID a fost identificat inițial în comunitățile online ale pacienților, unde oamenii au început să își împărtășească experiențele legate de simptome persistente, într-un moment în care sistemele medicale nu aveau încă răspunsuri clare. Afecțiunea se manifestă printr-o gamă largă de simptome, printre care oboseală extremă, dificultăți de concentrare ("ceață cerebrală"), dificultăți respiratorii și dureri musculare.

Nu există încă o definiție universal acceptată pentru long COVID. În Regatul Unit, ghidurile medicale consideră că simptomele care persistă mai mult de patru săptămâni de la infecția inițială sunt caracteristice acestei afecțiuni. Studiile arată că long COVID afectează în special femeile, persoanele în vârstă, pacienții cu probleme de sănătate preexistente și, într-o proporție semnificativă, persoanele de origine caucaziană.

În ciuda cercetărilor intense, cauzele long COVID rămân neclare. Printre ipotezele avansate se numără inflamația prelungită, persistența particulelor virale în organism sau reinfecțiile cu variante diferite ale SARS-CoV-2. Această incertitudine creează o prăpastie între pacienți și medici, mulți dintre cei afectați relatând experiențe în care analizele medicale nu indică probleme evidente, iar recomandările primite se îndreaptă spre tratamente psihologice, ceea ce îi face să se simtă invalidați.

Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă - FOTO: Freepik@Borin

Frustrarea pacienților: "De ce să am încredere în voi dacă nu mă credeți?"

Pentru studiul realizat la Universitatea din Surrey, cercetătorii au intervievat paisprezece pacienți din Marea Britanie, fie diagnosticați medical, fie auto-raportați ca suferind de Long COVID. Din aceste interviuri, au reieșit trei teme principale:

"Trăind în incertitudine" – Pacienții și-au exprimat teama legată de viitor, frustrarea față de lipsa opțiunilor de tratament și sentimentul că identitatea lor a fost profund afectată.

"De ce să am încredere în voi dacă nu mă credeți?" – Mulți pacienți și-au pierdut încrederea în sistemul medical, în cercul lor social și, uneori, în propriul corp.

"Odată ce voi afla cauza, oamenii mă vor crede" – Pacienții caută validare biologică și sunt sceptici față de explicarea simptomelor lor prin factori psihologici.

Lupta pentru recunoaștere: psihologia ca aliat, nu ca substitut

Multe persoane care suferă de Long COVID caută în primul rând explicații biologice pentru simptomele lor și resping ideea că acestea ar putea avea o componentă psihologică. Această respingere provine dintr-o tensiune profundă între expertiza medicală și experiența personală a pacienților.

Unii dintre cei intervievați au ajuns, în timp, să accepte suportul psihologic ca o metodă de a gestiona simptomele, dar fără a renunța la căutarea unor explicații biologice. Această deschidere s-a produs, însă, doar în cazul în care au simțit că suferința lor fizică este recunoscută și validată.

Cum poate fi îmbunătățită îngrijirea pacienților cu Long COVID

Concluziile studiului sugerează că pacienții sunt mult mai receptivi la abordările psihologice atunci când acestea sunt integrate într-un plan de tratament holistic, nu prezentate ca un substitut pentru investigațiile medicale. Medicii ar trebui să adopte o abordare empatică, recunoscând incertitudinea legată de această afecțiune și lucrând împreună cu pacienții, care sunt experți în propria lor experiență.

"Pacienții trebuie să se simtă ascultați și crezuți înainte de a putea accepta suportul psihologic", se arată în studiu.

Această abordare ar putea contribui la refacerea încrederii în sistemul medical și la îmbunătățirea calității vieții celor afectați de Long COVID.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.