Riscul de ADHD a fost cu 34 la sută mai mare la copiii ai căror mame au avut o deficiență de vitamina D în timpul sarcinii, decât la copiii la care nivelul de vitamina D al mamei a fost suficient în primul și al doilea trimestru de sarcină. Rezultatul a fost ajustat pentru vârsta maternă, statutul socioeconomic și istoricul psihiatric.

„Alături de genotip, factori prenatali, cum ar fi deficitul de vitamina D în timpul sarcinii, pot influența dezvoltarea ADHD", spune dr Minna Sucksdorff de la Universitatea din Turku, Finlanda.

Studiul este prima cercetare la nivel de populație care demonstrează o asociere între nivelul scăzut al vitaminei D materne în sarcina timpurie până la mijlocul sarcinii și un risc crescut pentru tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate - ADHD - la urmași.

Studiul a inclus 1.067 de copii născuți între anii1998 și 1999 și diagnosticați cu ADHD în Finlanda și același număr de copii fără ADHD. Datele au fost colectate înainte de implementarea actualei recomandări naționale din Finlanda care impune un aport zilnic de vitamina D în timpul sarcinii, de 10 micrograme pe zi, pe tot parcursul anului.

Deficiența de vitamina D este încă o problemă

Cercetătorul principal, profesorul Andre Sourander, spune că, în ciuda recomandărilor, deficiența de vitamina D este încă o problemă globală. În Finlanda, de exemplu, aportul de vitamina D al mamelor în rândul mai multor grupuri de imigranți nu este la un nivel suficient.

„Acest studiu oferă dovezi puternice că un nivel scăzut de vitamina D în timpul sarcinii este legat de deficiența de atenție la urmași. Deoarece ADHD este una dintre cele mai frecvente boli cronice la copii, rezultatele cercetării au o semnificație mare pentru sănătatea publică", a epxlicat profesorul Sourander.

Studiul, care a fost publicat în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, face parte dintr-un proiect amplu de cercetare care își propune să descopere conexiunile dintre sănătatea mamei în timpul sarcinii și ADHD-ul la urmași. Studiul a fost realizat, în colaborare, de cercetătorii de la Universitatea Turku, Finlanda și Columbia University, New York.

În cadrul studiului, cercetătorii au utilizat cohorta finlandeză de date materne (FMC), formată din aproximativ 2 milioane de eșantioane de ser colectate în primul și primul trimestru de sarcină de la gravide.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.