Statul acasă și carantina impuse pentru limitarea pandemiei de COVID-19 au avut un impact major asupra vieții zilnice a oamenilor din întreaga lume și asta include modul în care oamenii dorm, relatează două studii, publicate în 10 iunie în revista Current Biology. 

Ambele studii arată că programul relaxat de școală și de muncă, dar și mai mult timp petrecut acasă, i-au determinat pe oameni să doarmă în medie mai mult, cu mai puțin „jetlag social”, așa cum este indicat de o schimbare redusă a timpului de somn și a duratei în zilele de muncă față de zilele libere. Dar, în același timp, unul dintre studii constată că pandemia a avut un efect negativ atunci când vine vorba de calitatea auto-raportată a somnului.

„De obicei, ne-am aștepta ca o scădere a jetlag-ului social să fie asociată cu raportări de îmbunătățire calitativă a somnului”, spune cercetătorul de somn și neuroștiințe cognitive Christine Blume, de la Centrul de cronobiologie al Universității din Basel, Elveția. 

„Cu toate acestea, în eșantionul nostru, calitatea generală a somnului a scăzut. Credem că povara auto-percepută, care a crescut substanțial în timpul acestei carantine fără precedent din pandemia COVID-19, ar fi putut să depășească efectele benefice ale unui jetlag social redus”.

În primul studiu (link direct), Blume și colegii eu au explorat efectele celei mai stricte faze de carantină din pandemia COVID-19 asupra relației dintre ritmurile sociale și biologice, precum și somnul pe o perioadă de șase săptămâni, de la mijlocul lunii martie până la sfârșitul din aprilie 2020, în Austria, Germania și Elveția. Datele lor au arătat că această carantină a redus nepotrivirea între timpul social și cel biologic de veghe, în timp ce oamenii au început să lucreze mai mult de acasă și să doarmă mai multe ore decât obișnuiau zi în zi. De asemenea, oamenii dormeau cu aproximativ 15 minute mai mult în fiecare noapte. Cu toate acestea, datele auto-raportate au indicat că, de fat, calitatea somnului a scăzut.

Dormim mai mult, dar mai prost

În cel de-al doilea studiu (link direct), Kenneth Wright de la Universitatea din Colorado, Laboratorul de somn și cronobiologie Boulder, și colegii săi, au pus întrebări similare prin compararea somnului înainte și în timpul carantinei și șederii impuse la domiciliu la 139 de studenți, care au trecut de a a participa fizic la cursuri, la a face cursuri de la distanță. După cum raportează echipa, durata somnului nocturn a crescut cu aproximativ 30 de minute în timpul săptămânilor de carantină și cu 25 de minute în weekenduri. Timpul somnului a devenit, de asemenea, mai regulat de la o zi la alta, și a existat mai puțin jetlag social.

Asta deși studenții au stat treji cu aproximativ 50 de minute mai târziu în timp ce au stat acasă în timpul săptămânii și aproximativ 25 de minute în plus în weekend. Studenții care au avut tendința de a dormi mai puțin înainte de apariția efectelor COVID-19 au arătat cea mai mare creștere a cantității de somn după ce au încetat să meargă la cursuri în persoană. După intrarea în vigoare a interdicțiilor de a ieși din casă, 92% dintre studenți au avut 7 ore sau mai mult de somn pe noapte, în creștere de la 84% înainte.

„Durata insuficientă a somnului, sincronizarea neregulată și târzie a somnului și jetlagul social sunt frecvente în societatea modernă, iar astfel de comportamente proste de somn contribuie și agravează probleme majore de sănătate și siguranță, inclusiv boli de inimă și accident vascular cerebral, creștere în greutate și obezitate, diabet, tulburări de dispoziție cum ar fi depresia și anxietatea, abuzul de substanțe și starea de sănătate imunitară, precum somnolența matinală, deficiența cognitivă, productivitatea redusă a muncii, performanța școlară slabă și riscul de accidente / accidente de conducere”, a spus Wright. „Constatarile noastre aduc dovezi suplimentare că aceste comportamente proaste de somn sunt modificabile la studenți. O mai bună înțelegere a factorilor din timpul interdicției de a părăsi domiciliul a contribuit la schimbarea comportamentelor de somn și poate ajuta la dezvoltarea strategiilor de intervenție pentru sănătatea somnului”.

„Deloc surprinzător, această situație fără precedent a pandemiei și carantina au crescut presiunea auto-percepută și au avut efecte adverse asupra calității somnului”, a spus Blume. „Cu toate acestea, pe o notă pozitivă, relaxarea programelor sociale a condus, de asemenea, la o aliniere îmbunătățită între factorii externi sau sociali care determină timpul de veghe și semnalele biologice interne ale corpului nostru. Acest lucru a fost, de asemenea, asociat cu mai mult somn, în ansamblu”.

Din perspectiva sănătății somnului, creșterea duratei de somn și a regularității acestuia sunt schimbări binevenite, spun cercetătorii. Pentru cei care au probleme cu calitatea somnului, Blume sugerează implicarea în activități fizice în aer liber.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.