Vezi și: Screening-ul pentru cancerul mamar în România, cifre îngrijorătoare. Dr. Cătălin Jianu: 12.000 de cancere depistate în ultimii ani. 4000 au decedat

Pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra speranței de viață la nivel global, cu decese cauzate direct de virus, dar și cu o creștere alarmantă a mortalității din cauza bolilor cardiovasculare și a abuzului de substanțe.

Studiul realizat de cercetători de la Leverhulme Centre for Demographic Science, Australian National University și London School of Hygiene & Tropical Medicine a analizat cauzele mortalității în 24 de țări înainte și în timpul pandemiei.

Rezultatele arată că, în 2020, speranța de viață a scăzut în toate țările analizate, cu excepția a patru. Statele Unite au înregistrat cel mai mare declin, cu o reducere de 2,1 ani pentru bărbați. În 2021, scăderea speranței de viață a continuat în majoritatea țărilor, cele mai mari pierderi fiind înregistrate la femeile din Bulgaria și bărbații din Letonia, depășind doi ani.

Mortalitatea în creștere din cauze indirecte

În afară de decesele cauzate de COVID-19, bolile cardiovasculare au contribuit semnificativ la scăderea speranței de viață în primii doi ani ai pandemiei, mai ales în Rusia și Europa de Est. În 2020, Rusia a pierdut 5,3 luni de viață din cauza bolilor cardiovasculare, iar în 2021, Bulgaria a înregistrat pierderi de 5,5 luni.

Cercetătorii sugerează că aceste creșteri ar putea fi cauzate de întreruperi în prevenirea și tratamentul bolilor cardiovasculare sau de raportarea insuficientă a deceselor cauzate de COVID-19.

"Acest studiu explorează efectele directe și indirecte ale pandemiei de COVID-19 asupra mortalității la nivel global și evidențiază faptul că pierderile de speranță de viață nu au revenit la nivelurile anterioare pandemiei în mai multe țări până în 2022", a declarat Antonino Polizzi, doctorand la Leverhulme Centre for Demographic Science.

Vezi și: Vitamina D, un aliat în lupta împotriva cancerului. Scade riscul de deces asociat cancerului cu 12%

Recul în progresul privind sănătatea cardiovasculară

Pandemia a inversat ani de progrese în reducerea mortalității cauzate de boli cardiovasculare, care a fost una dintre principalele surse de creștere a speranței de viață în perioada 2015-2019. Pierderile din această categorie au continuat până în 2022.

"Pandemia a inversat ani de progrese în reducerea deceselor cauzate de boli cardiovasculare în mai multe țări, ceea ce a constituit una dintre cele mai mari surse de câștig în speranța de viață înainte de pandemie", a explicat profesorul Jennifer Dowd, director adjunct al Leverhulme Centre for Demographic Science și membru al Oxford Population Health’s Demographic Science Unit.

Pe lângă bolile cardiovasculare, pandemia a condus și la o creștere a mortalității cauzate de abuzul de substanțe și problemele de sănătate mintală. SUA și Canada au înregistrat o creștere a deceselor provocate de droguri, contribuind la scăderea speranței de viață.

Mortalitatea cauzată de consumul de alcool a crescut, de asemenea, Letonia fiind una dintre cele mai afectate țări. Cu toate acestea, rata sinuciderilor și a accidentelor a scăzut în timpul pandemiei.

Vezi și: HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China

COVID - FOTO: Freepik@sentretvector

Japonia și Coreea de Sud, excepțiile

Japonia și Coreea de Sud au înregistrat pierderi minime ale speranței de viață în timpul pandemiei, contrazicând tendințele observate în alte părți ale lumii. Totuși, în 2020, femeile din Japonia au suferit pierderi semnificative din cauza mortalității prin suicid.

În mod surprinzător, mortalitatea cauzată de cancer a continuat să scadă în majoritatea țărilor, ceea ce sugerează că serviciile oncologice nu au fost atât de afectate pe cât se estima inițial. O posibilă explicație este că persoanele cu cancer au fost mai vulnerabile în fața COVID-19, iar decesele lor au fost înregistrate drept cauzate de virus, nu de cancer.

Vezi și: Sindromul de coadă de cal, un pericol subestimat. Dr. Dan Aurel Nica: Asta este o urgență. Din rușine nu spune medicului

Lecții pentru viitor: sisteme de sănătate mai puternice

Studiul subliniază necesitatea unor sisteme de sănătate robuste, capabile să gestioneze crizele fără a compromite îngrijirea altor afecțiuni. De asemenea, atrage atenția asupra importanței unor intervenții de sănătate publică adaptate pentru a contracara impactul variabil al pandemiei în funcție de țară și grup de vârstă.

"Acest studiu evidențiază măsura în care pandemia de COVID-19 a afectat și alte cauze de deces și subliniază necesitatea de a analiza diferite boli și cauze de mortalitate într-un context post-pandemic pentru a identifica factorii care pot îmbunătăți sistemele globale de sănătate", a concluzionat dr. José Manuel Aburto, demograf la Leverhulme Centre for Demographic Science și London School of Hygiene & Tropical Medicine.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.