Anevrismul de aortă abdominală se dezvoltă încet, fără simptome vizibile, ceea ce o face greu de detectat. Unele anevrisme nu se rup niciodată. Multe încep mici și rămân mici. Altele se măresc în timp, uneori rapid.

Un anevrism aortic abdominal este o zonă mărită în partea inferioară a vasului principal care alimentează corpul cu sânge (aorta). Aorta pornește de la inimă și trece prin centrul pieptului și al abdomenului. Aorta este cel mai mare vas de sânge din organism, astfel încât o ruptură de anevrism aortic abdominal poate provoca sângerări care pun viața în pericol.

În funcție de mărimea anevrismului și de viteza cu care crește, tratamentul variază de la așteptare vigilentă până la operație de urgență.

Anevrismul de aortă abdominală, cauze

Anevrismele se pot dezvolta oriunde de-a lungul aortei, dar majoritatea anevrismelor aortice apar în partea aortei care se află în zona burții (abdomen). Mai multe lucruri pot juca un rol în dezvoltarea unui anevrism aortic abdominal, inclusiv:

- Întărirea arterelor (ateroscleroză). Ateroscleroza apare atunci când grăsimea și alte substanțe se acumulează pe mucoasa unui vas de sânge.

- Tensiunea arterială ridicată. Tensiunea arterială ridicată poate deteriora și slăbi pereții aortei.

- Bolile vaselor de sânge. Acestea sunt boli care determină inflamarea vaselor de sânge.

- Infecție la nivelul aortei. Rareori, o infecție bacteriană sau fungică ar putea provoca un anevrism aortic abdominal.

- Traumatisme. De exemplu, faptul de a fi rănit într-un accident de mașină poate provoca un anevrism aortic abdominal, notează Mayo Clinic.

Vezi și: Insuficiența mitrală, cauze. Iliescu: Când se închide trebuie să arate ca o gură care râde. Este ca și cum un om ar crește și are pantalonii de la vârsta de 12 ani

Anevrismul de aortă abdominală, diagnostic

Dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie, a explicat cum este diagnosticat anevrismul de aortă abdominală. 

”Pacienții noștri descoperă această afecțiune în mod întâmplător, atunci când își fac o ecografie abdominală pentru diverse alte cauze. Dacă apare o durere abdominală, pacienții se îndreaptă către o astfel de investigație și atunci există acest diagnostic. 

Evaluarea corectă a acestei afecțiuni se realizează cu ajutorul unei tomografii, cu ajutorul unei substanțe de contrast care va fi efectuată la nivelul aortei, în totalitate”, a precizat medicul, la Digi 24.

Anevrismul de aortă abdominală, simptome

Anevrismele aortice abdominale cresc adesea încet, fără simptome vizibile, ceea ce le face greu de detectat. Unele anevrisme nu se rup niciodată. Multe încep mici și rămân mici. Altele se măresc în timp, uneori rapid.

Dacă aveți un anevrism aortic abdominal care se mărește, ați putea observa:

- Durere profundă, constantă în zona burții sau în partea laterală a burții (abdomen)

- Dureri de spate

- Pulsații în apropierea buricului, notează Mayo Clinic.

Vezi și: Stenoza aortică, tratament. Iliescu: Aorta se mai strică. Cum se mai strică la motor, se strică și la om. Românul de 75 de ani e mort, elvețianul e cu bicicleta pe munte

”Semnele sunt de la nicio simptomatologie, ceea ce face parte din riscul pacientului pentru că nu știe, până la dureri abdominale sau dureri lombare. Riscul cel mai mare este de deces prin ruptura acestui anevrism netratat la timp.

Metodele de investigație și de urmărire sunt legate de ecografia periodică. Aproximativ la 6 luni pacientul este bine să își facă o ecografie de urmărire pentru acest anevrism abdominal. Anual este indicată o angiografie prin tomografie, adică evaluarea cu ajutorul substanței de contrast a dimensiunii anevrismului.

Dacă anevrismul are peste 5 cm la femei, 5,5 cm la bărbați atunci are indicație de tratament, iar dacă crește cu un cm anual, de asemenea, se încadrează în indicația de tratament”, a mai precizat dr. Rodica Niculescu.

Anevrismul de aortă abdominală, tratament

”În general, de-a lungul timpului la cardiologie cardiovasculară acest anevrism a fost tratat printr-o intervenție chirurgicală deschisă. În ultimii 10-15 ani, deoarece complicațiile și recuperarea pacientului erau dificile s-a intuit această metodă intervențională prin abordarea prin două puncții la nivelul plicilor inghinale bilateral cu introducerea unui device, care, ulterior se autoexpandează și cu prelungirile legate pentru membrele inferioare. Practic, se reface segmentul de aortă de sub arterele renale cu cele două artere iliace ale pacientului”, a mai subliniat medicul. 

Vezi și: Durerea de cap, când devine urgență medicală. Pandrea: Pot fi cele care alarmează în legătură cu un accident vascular cerebral fie ischemic sau hemoragic

Anevrismul de aortă abdominală, complicații

Principalele complicații sunt rupturile unuia sau mai multor straturi ale peretelui aortei (disecție aortică) sau ruptura unui anevrism. O ruptură poate provoca hemoragii interne care pun viața în pericol. În general, cu cât anevrismul este mai mare și crește mai repede, cu atât riscul de ruptură este mai mare.

Semnele și simptomele că un anevrism aortic s-a rupt pot include:

- Durere abdominală sau de spate bruscă, intensă și persistentă, care poate fi descrisă ca o senzație de sfâșiere

- Tensiune arterială scăzută

- Puls rapid

Anevrismele aortice cresc, de asemenea, riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în zonă. Dacă un cheag de sânge se desprinde de pe peretele interior al unui anevrism și blochează un vas de sânge în altă parte a corpului, acesta poate provoca durere sau bloca fluxul sanguin către picioare, degete, rinichi sau organe abdominale.

Vezi și: Proteina care ajută sănătatea creierului și poate preveni boala Alzheimer. Sunt suficiente 6 minute pentru a o stimula

Anevrismul de aortă abdominală, factori de risc

Factorii de risc ai anevrismului aortic abdominal includ:

- Consumul de tutun. Fumatul este cel mai puternic factor de risc pentru anevrismul aortic. Fumatul poate slăbi pereții aortei, crescând riscul de anevrism aortic și de rupere a anevrismului.

Medicii recomandă o singură ecografie abdominală pentru depistarea unui anevrism de aortă abdominală la bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani care sunt fumători actuali sau foști fumători de țigări.

- Vârsta. Anevrismele de aortă abdominală apar cel mai des la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste.

- Bărbații. Bărbații dezvoltă anevrisme aortice abdominale mult mai des decât femeile.

- Antecedente familiale. Faptul de a avea un istoric familial de anevrism aortic abdominal crește riscul de a avea această afecțiune.

- Alte anevrisme. Faptul de a avea un anevrism la un alt vas de sânge mare, cum ar fi artera din spatele genunchiului sau aorta din piept (anevrism aortic toracic), ar putea crește riscul de a avea un anevrism aortic abdominal.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.