Boala Alzheimer (AD) este o tulburare degenerativă a creierului. Boala distruge celulele creierului și neuronii care le leagă unele de celelalte. Această deteriorare determină o pierdere a memoriei, o schimbare a comportamentului și o reducere a capacităților mentale.

Parcursul fiecărei persoane cu Alzheimer este diferit. Pentru unii, boala progresează lent și lasă funcția mentală în mare parte intactă timp de mai mulți ani. Alteori, Alzheimer este agresiv și le răpește oamenilor memoria. În final, boala devine suficient de severă pentru a perturba viața de zi cu zi. În etapele avansate/finale, bolnavii ajung să aibă nevoie de îngrijire aproape constantă.

46,8 milioane de oameni se estimează că au această boală, la nivel mondial (date din 2015).

Care e speranța de viață

Speranța de viață variază pentru fiecare persoană cu AD. Speranța medie de viață după diagnosticare este de 8 până la 10 ani. În unele cazuri, totuși, poate fi de cel puțin trei ani sau mai mult de 20 de ani.

În general, Alzheimer e diagnosticat destul de târziu, de la primele simptome până la diagnostic fiind în medie 2,8 ani.

Dar ce provoacă Alzheimer?

Cu certitudine nu se știe exact cauza bolii, dar sunt mai multe alte afecțiuni care cresc riscul de apariție a Alzheimer.
Alzheimer este una din cele mai comune forme de demență. Este caracterizată prin acumularea a doua tipuri de proteine în creier: tau și beta-amiloid. Boala Alzheimer degradează creierul și în cele din urmă, duce la deces.

De ce apare?

Nu sunt cunoscute cu precizie cauzele care duc la apariția Alzheimer. „Aproximativ 1% din cazuri, sunt trei gene care sunt considerate determinante pentru apariția bolii și toate cele trei se referă la producția de beta-amiloid, care este, probabil, cauza bolii Alzheimer", spune Dr. Gad Marshall director medical asociat al Center for Alzheimer Research and Treatment at Harvard-affiliated Brigham and Women's Hospital. „Pentru restul de 99% din cazuri, două tipuri de proteină, amiloid și tau, sunt strâns legate cu afecțiunea Alzheimer, dar multe altele pot contribui la dezvoltarea simptomelor, precum inflamații ale creierului, factori de risc vascular sau stilul de viață.

Bolile care duc la Alzheimer

Legătura dintre Alzheimer și trei boli de ochi pare să fie validată de un studiu publicat în iulie 2018 al Alzheimer's& Dementia, Jurnalul Asociației Americane de Alzheimer. Cercetarea întărește legătura dintre glaucom, degenerescența maculară legată de vârstă, retinopatia diabetică și Alzheimer.

Totodată, mai multe studii publicate anul 2018 sugerează că unele cazuri de boală Alzheimer, dar și alte tipuri de demență, pot fi declanșate prin infectarea celulelor cerebrale cu viruși. Am selectat trei dintre ele, din motive de anvergură.

De asemenea, tensiunea arterială este un factor cunoscut ca fiind strâns legat de afecțiunile cardiace dar, mai recent, unele studii au arătat că ar putea avea legătură și cu cogniția, respectiv apariția bolii Alzhemer.

Pe lângă acestea, un studiu recent a arătat că prezența unei proteine în sânge, capabilă să distrugă capacitatea de memorare a creierului. Această descoperire deschide calea unor posibile noi tratamente pentru respectiva formă de demență.

Și somnul - mai precis lispa lui - e legat de boala Alzheimer, cercetătorii atrăgând atenția că obiceiurile bune de somn pot ajuta la menținerea sănătății creierului.

Nu în ultimul rând, inflamația cronică în organism ar putea avea o legătură cu apariția, la vârste mai înaintate, a bolii Alzheimer. Specialiștii spun că mai e nevoie de studii.

Cum te ferești de Alzheimer?

Există alimentele care pot ține departe demența, inclusiv boala Alzheimer, și care îmbină legumele, proteinele și uleiul de măsline cu vinul. Specialiștii le-au combinat din două diete cunoscute. Ei au constatat că dieta MIND, o combinație a două regimuri alimentare cunoscute ce reduc riscul apariției demenței: dieta mediteraneană și DASH. Studiile făcute arată că reduc riscul de Alzheimer cu 53% la cei care le respectă.

De asemenea, un hormon numit irisină - produs în timpul exercițiului - poate proteja neuronii împotriva bolii Alzheimer. Și cel mai bun tip de exercițiu fizic în timpul căruia organismul produce acest hormon este înotul!

Ce face tratamentul?

Tratamentele existente acum nu împiedică progresia Alzheimer și nici nu vindecă boala. De asemenea, nu este clar dacă tratamentul poate adăuga timp în viața unei persoane afectate. În cele din urmă, Alzheimer va progresa și va avea un impact asupra creierului și al corpului. În timp ce progresează, simptomele și reacțiile adverse se vor agrava.

Pe lângă cercetările în curs, există câteva medicamente pot să încetinească progresia AD cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp. Tratamentul poate îmbunătăți calitatea vieții și poate ajuta la tratarea simptomelor. Discutați cu medicul despre opțiunile de tratament.

Alzheimer ar putea avea în curând tratament.

Cercetătorii au descoperit că blocarea activității retrotranspozonului cu un medicament generic HIV / SIDA reduce semnificativ inflamația legată de vârstă la șoareci bătrâni și în celule umane senescente, dând noi speranțe în tratarea tulburărilor legate de vârstă.

Ultimele descoperiri în domeniu au fost prezentate la Academia de Sănătate, EXCLUSIV, de către Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președintele Societății de Neurologie din România.

Potrivit lui, noile cercetări care au fost publicate în jurnalul Nature Publishing Group dovedesc nu doar o corelație între Alzheimer și prezența bolii gingivale (parodontoza), ci dovedesc cauzalitatea. „În această boală infecțioasă parodontală există o serie de bacterii care sunt dovedite drept cauzatoare de inflamații și de la inflamații se produce destablizarea danturii cu pierderea dinților. Sunt studii mai vechi care arată că pierderea dinților se corelează cu declinul cognitiv. Recent, una dintre aceste bacterii - Porphyromonas gingivalis - caracteristică bolii parodontale - a fost regăsită prin tehnici moderne de PCR, spre exemplu, în zone de creier care sunt cele mai afectate de boala Alzheimer. Cu alte cuvinte, temporalul median, zona care se cheamă hipocamp și care se ocupă de memorie, cortexul care permite gândirea abstractă și toate funcțile neurologice. Deci pe de o parte există această dovadă într-un număr important de cazuri - cred că au avut 56 de cazuri de pacienți cu Alzheimer care au donat creierul după deces într-o bancă de donare și în felul acesta s-au putut identifica într-un procent foarte mare - de peste 90% din cazuri, bacteria fiind prezentă acolo", a spus el.

Detalii suplimentare despre Alzheimer vezi în video: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.