Conceptul de "Blue Monday" sau "Lunea cea tristă" a fost introdus pe 24 ianuarie 2005 de psihologul Cliff Arnall, care a calculat cea mai deprimantă zi a anului pe baza unor factori precum vremea, datoriile, motivația scăzută și revenirea la muncă după sărbători.

Deși inițial a fost gândită pentru a inspira oamenii să-și îmbunătățească viața, Blue Monday este influențată de circumstanțele individuale și nu are o dată fixă în calendar.

În 2024, un studiu realizat de universitățile din Beijing și Washington a evidențiat impactulnetagiv al zilei de luni asupra emoțiilor și eficienței, inclusiv în domeniul crowdfunding-ului.

Studiul a arătat că performanța proiectelor de strângere de fonduri, susținători noi și contribuții este mai slabă lunea decât în alte zile, indiferent de tipul proiectelor.

"Astfel, prima 'Blue Monday' din istorie a luat naştere pe data de 24 ianuarie 2005. Potrivit Wikipedia, psihologul Cliff Arnall a creat şi o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai deprimante zile ale anului. El a luat în considerare vremea, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, precum şi faptul că majoritatea oamenilor urăsc zilele de luni.

Calculul a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile acumulate de sărbători, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, perioada ce a trecut de la eşecul rezoluţiilor de Anul Nou şi nivelul scăzut de motivaţie atins în urma suprapunerii tuturor acestor evenimente, dar şi întoarcerea la muncă după sărbătorile de iarnă, o situaţie financiară mai precară decât în luna anterioară şi, per total, o stare generală deprimantă.

Mai mult, Cliff Arnall, fost tutore la Universitatea Cardiff, căruia îi este atribuit comunicatul de presă original, militează în mod deschis împotriva unei 'Blue Monday' cu conotaţii negative, declarând că ea a fost menită să inspire oamenii să îşi îmbunătăţească viaţa, nu să incite la teamă.

Este important de spus că cea mai deprimantă zi din an depinde de circumstanţele fiecărei persoane, nu este o zi anume din calendar.

Acest concept a fost extins către mai multe domenii de cercetare, altele decât psihiatria şi psihologia.

Astfel, în 2024 a fost realizat un studiu retrospectiv al Universităţii din Beijing, în colaborare cu Universitatea din Washington. Cercetătorii afirmă că efectul zilei luni, cunoscut şi sub denumirea de 'Blue Monday', se referă la emoţiile negative pe care indivizii le experimentează adesea în zilele de luni, care pot declanşa comportamente iraţionale şi pot duce la ineficienţa pieţei.

Pentru a explora această posibilitate, am efectuat un studiu cuprinzător asupra efectului 'luni' folosind date zilnice de la o platformă de crowdfunding bazată pe recompense. Investigaţia noastră dezvăluie că efectul zilei de luni este predominantă în crowdfunding.

Mai exact, am constatat că performanţa proiectului de crowdfunding, măsurată prin cantitatea de noi fonduri strânse, numărul de noi susţinători şi contribuţiile medii ale susţinătorilor, tinde să fie mai slabă luni decât în celelalte zile ale săptămânii.

În special, acest efect pare să fie evident în diferite tipuri de proiecte de finanţare participativă, indiferent de caracteristicile şi calităţile lor inerente", a declarat Anamaria Ciubară, prof. univ. dr. habil. la Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi, pentru Agerpres.

Cu toate acestea, subliniază medicul, puterea efectului "luni" variază în funcţie de tipurile de proiect şi de opţiunile de finanţare oferite.

Medicul psihiatru afirmă totodată că efectul "Blue Monday" este strâns corelat cu stările depresive. 

"Depresia este o afecţiune psihică ce nu are o cauză unică. Se declanşează, în general, la persoanele care au un risc genetic, prin acţiunea unor factori de mediu (stres cronic, evenimente negative de viaţă, catastrofe naturale). Atunci când o persoană se confruntă cu multe dificultăţi, atunci când problemele de viaţă sunt foarte mari sau influenţa genetică este crescută, riscul de depresie este mai ridicat.

Pentru a reduce riscul de apariţie a depresiei, au fost descrise o serie de măsuri care pot fi aplicate atât pentru persoanele obişnuite, dar mai ales pentru cele care au un risc crescut de a dezvolta această afecţiune. Aceste măsuri de prevenţie ar putea reduce cu un sfert sau chiar cu jumătate riscul instalării depresiei, sunt nespecifice şi includ măsuri nutriţionale, legate de stilul de viaţă, metode educaţionale, de consiliere, psihoterapeutice, farmacologice, dar şi limitarea factorilor de risc", mai spune dr. Anamaria Ciubară. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.