Hărțuirea stradală include comentarii, gesturi sau acte nedorite îndreptate către o persoană într-un spațiu public, fără consimțământul acesteia.

VEZI ȘI primul articol: Hărțuirea stradală, fenomen în România. Georgiana Năstase și Dragoș Dado, manifest creativ "STOP hărțuire", PALMĂ pentru societate: Doar pretindem că suntem evoluați! 5 oameni din 150 mii au înțeles

"Hei, pisi", "ce faci, frumoaso?", "ce bună ești", priviri, strigăte, comentarii obscene, solicitări repetate de a vă cere numărul de telefon sau numele după ce ați refuzat în mod clar, urmărirea, pipăirea... toate acestea sunt forme obișnuite de hărțuire sexuală în spații publice, ceea ce se rezumă clar la hărțuire stradală, un delict inițiat de persoane străine, cu care se confruntă milioane de oameni din întreaga lume, dar în special fetele și femeile.

Mai exact și mai pe înțelesul tuturor, prin hățuirea stradală vorbim despre un comportament abuziv al agresorului față de victimă, un comportament de intimidare, de multe ori cu tentă sexuală. 

Rareori se întâmplă doar o singură dată. Pentru cei care se confruntă cu hărțuirea stradală, de multe ori nu este un incident izolat, ci ceva ce se întâmplă de mai multe ori. Efectul cumulativ al acestor tipuri de comentarii și comportamente poate face ca persoana hărțuită să aibă un sentiment sporit de anxietate și izolare.

Ce este și mai grav este că mulți dintre abuzatori, dintre cei care practică hărțuirea au aceeași scuză: ele și-o cer!

La inițiativa celor doi creatori de conținut, Georgiana Năstase și Dragoș Dado, care au decis să facă educație prin clipuri manifest și să dea o palmă societății, s-a alăturat și Ana Măiță, președintele Asociației "Mame pentru Mame".

Cine sunt Georgiana Năstase și Dragoș Dado și cum le-a venit ideea unor astfel de clipuri manifest

Într-un interviu pentru DC Medical, psihologul Radu Leca ne-a vorbit despre acest fenomen al hărțuirii stradale, care este scopul pentru care, în special bărbații, apelează la astfel de comportamente, și ne-a explicat care sunt, din punct de vedere psihologic, cele trei categorii de oameni care hărțuiesc.

"Hărțuirea în stradă trebuie să fie definită din prisma celor trei categorii de persoane care o execută, respectiv:

- alcoolicul

- drogatul 

- frustratul sexual.

Alcoolicul hărțuiește în stradă din cauza dorinței de a se afirma, vizibil, cât mai înalt și să impună noțiunea de traumă prin putere. 

Drogatul hărțuiește în stradă ca să primească bani și să fie împins în afara societății, dar să aibă și un câștig. 

Și tot ceea ce înseamnă frustrare, aduce de la sine dorința de hărțuire ca subiectul să simtă puterea actului negativ realizat", a declarat psihologul Radu Leca, în exclusivitate pentru DC Medical. 

Ce au în comun cei care hărțuiesc. "Nu uita! Agresorul trebuie pedepsit. Iar tu, ca victimă, trebuie să reacționezi"

VEZI ȘI: De ce NU intervenim când vedem hărțuire pe stradă și de ce "femeia e de vină". Ana Măiță, mărturisire: Privirea aia de groază absolută și rușine mă va urmări pentru totdeauna

"În stradă, toți cei trei, când hărțuiesc, au un element comun: cu cât mai vizibil, cu atât mai bine. Sau pedepsirea unor persoane. Sau body shaming, respectiv să faci de râs o persoană, lucru care, în mintea lor bolnavă poate crește tot ceea ce înseamnă imagine personală. 

Din punct de vedere psiho-emoțională, bărbații, cei care fac parte din cele trei categorii: frustrați, drogați sau alcoolici, apelează la această tehnică strict ca să rămână în memoria colectivă, a subiectului hărțuit și al familiei. Aici avem de-a face cu o noțiune de tip primar care susține următoarele trei noțiuni:

- imaginea de sine, patologic formată și congruența dintre:

1. cine - ce crede

2. cine - ce simte

3. cine - când simte și crede. 

Dacă avem de-a face cu această congruență și ea devine validă prin actul negativ, atunci vom știi că persoana care creează aceste acte este profund dezechilibrată psihoemoțional.

Hărțuirea nu este provocată, ci aplicată direct pe victimă.

Nu victima provoacă, chiar dacă este înjosită prin impunerea ideii că ea este vinovată.

În conștiința colectivă, victima este vinovată. În mod special în mediul rural. Iar adevărul este următorul: agresorul alege un anumit tipar tăcut de victimă. Acel tipar ce nu depune plângere și care nu reacționează. 

Există uneori și victime care își surprind agresorii, reacționând și distrugând imaginea agresorului

Nu uita! Agresorul trebuie pedepsit. Iar tu, ca victimă, trebuie să reacționezi", a mai spus psihologul.

Ei bine, deși sunt mulți cei care consideră că a fluiera fete pe stradă, a le striga, claxona, a le urmări sau chiar a le atinge este un act de putere și intimidare, totul reprezintă o infracțiune, un delict, o invadare a spațiului personal. Toată lumea merită să fie tratată cu demnitate și respect și să se simtă în siguranță în spațiile publice.

Din fericire, din anul 2018, România are o lege care pedepsește hărţuirea stradală, potrivit căreia: "Este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat".

Printr-o inițiativă a Oanei Bîzgan, fost deputat, datorită căreia avem legea anti-hărțuire stradală, legea este definită ca fiind "situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor".

Odată cu inițierea legii, a subliniat că 8 din 10 românce spun că nu se simt în siguranţă când merg pe stradă noaptea și că 4 din 10 românce nu se simt în siguranţă nici în timpul zilei. Mai mult, 7 din 10 femei nu se aşteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărţuite pe stradă. 

Toate aceste cifre arătau încă din anul 2018 realitatea tristă a societății noastre, felul în care ne raportăm unii la alții. Ce este îmbucurător este că ușor, ușor, femeile au început să-și dea seama că sunt victime, dar ceea ce este îngrijorător este că bărbații nu-și dau seama că sunt agresori.

O analiză din anul 2017 arată că mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite.

Vezi videoclipurile manifest AICI:

@georgiananastase94

Stop Hărțuirii‼️

♬ sunet original - Georgiana Năstase

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Georgiana Năstase (@georgiana.nastasee)

@georgiananastase94

Știu ca o sa primesc mult hate pentru acest clip, însă este un semnal de alarma pentru toți bărbații care nu își pot controla instinctele în fața unui decolteu. Sunt multe femei care nu se simt bine cu sutien, însă îl poartă pentru ca ”așa trebuie”. Hai sa fim civilizați, iar noi femeile, decente♥️Un decolteu nu înseamnă vulgaritate.

♬ Epic - Joystock

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.