Autorul studiului publicat în jurnalul Societății Europene de Cardiologie, Profesorul dr. Karl-Heinz Ladwig, de la Centrul German de Cercetare pentru Mediu și de la Facultatea de Medicină, Universitatea Tehnică din München, a declarat: „Somnul ar trebui să fie un moment pentru recreere, relaxare și restaurare a nivelului de energie. Dacă aveți parte de stres la locul de muncă, somnul vă ajută să vă recuperați. Din păcate, somnul sărac și stresul de la locul de muncă merg adesea mână în mână, iar când este combinat cu hipertensiunea arterială, efectul este și mai toxic".

În România, ca o paranteză fie spus, bolile cardiovasculare au dus la decesul a 2,5 milioane de români, în 16 ani!

Risc uriaș la cei cu hipertensiune

O treime din populația activă are hipertensiune arterială. Studiile anterioare au arătat că factorii psihosociali au un efect negativ mai puternic asupra persoanelor cu riscuri cardiovasculare preexistente decât asupra persoanelor sănătoase. Acesta, însă, a fost primul studiu care a examinat efectele combinate ale stresului la locul de muncă și ale somnului perturbat asupra riscului de deces datorat bolillor cardiovasculare la angajații hipertensivi.

Studiul a inclus 1.959 de angajați hipertensivi, cu vârste între 25 și 65 de ani, fără boli cardiovasculare sau diabet. Comparativ cu cei fără stres de lucru și somn bun noaptea, persoanele cu ambii factori de risc au avut o probabilitate de trei ori mai mare de deces din cauza bolilor cardiovasculare. Persoanele doar cu stres la locul de muncă au avut un risc de 1,6 ori mai mare, în timp ce persoanele cu somn prost aveau un risc de 1,8 ori mai mare.

În timpul unei urmăriri medii de aproape 18 ani, riscul absolut de deces cardiovascular la personalul hipertensive a crescut treptat, cu fiecare condiție suplimentară. Angajații care aveau și stres la job și somnul afectat au avut un risc absolut de 7,13 la 1.000 de persoane - ani, comparativ cu 3.05 la 1000 de persoane - ani la cei fără stres și cu somn sănătos. Riscurile absolute pentru stresul la locul de muncă sau somnul sărac au fost de 4,99 și respectiv 5,95 la 1.000 de persoane-ani.

Stresul dat de pretenții și lipsa puterii de decizie

În cadrul studiului, „stresul la locul de muncă" a fost definit ca locuri de muncă cu cerere ridicată și control scăzut - de exemplu atunci când un angajator pretinde rezultate, dar neagă angajatului autoritatea de a lua decizii. „Dacă aveți cerințe ridicate, dar și control ridicat, cu alte cuvinte puteți lua decizii, acest lucru poate fi chiar pozitiv pentru sănătate", a spus profesorul Ladwig. „Dar dacă sunteți prins într-o situație presantă față de care nu aveți nicio putere de schimbare, aceasta este dăunătoare".

Somnul afectat a fost definit ca dificultăți la adormire și / sau menținerea somnului. „Menținerea somnului este cea mai frecventă problemă la persoanele cu locuri de muncă stresante", a spus profesorul Ladwig. „Se trezesc la ora 4 dimineața să meargă la toaletă și să se întoarcă în pat gândindu-se cum să se ocupe de problemele de la muncă".

„Acestea sunt probleme insidioase", a remarcat profesorul Ladwig. „Riscul nu e să ai o zi grea și să nu dormi. Este să suferi din cauza unei slujbe stresante și a lipsei de somn de-a lungul multor ani, care împreună distrug resursele energetice și te pot băga mai repede în mormânt".

Constatările sunt un semnal de alarmă pentru medici ca îi întrebe pe pacienții lor cu tensiune arterială ridicată despre cum dorm și cât de stresați sunt la locurile de muncă, a arătat profesorul Ladwig. „Fiecare condiție este un factor de risc pe cont propriu și există o interdependență între ele, ceea ce înseamnă că fiecare crește riscul celuilalt. Activitatea fizică, consumul de alimente sănătoase și strategiile de relaxare sunt importante, precum și medicamentele de reducere a tensiunii arteriale, dacă este cazul".

Angajatorii trebuie să asigure managementul stresului și tratamentul somnului la locul de muncă, a adăugat el, în special pentru personalul cu afecțiuni cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială.

Managementul stresului

Componente care pot fi incluse în sesiunile de grup de management al stresului:

- Începeți cu 5 până la 10 minute de relaxare.

- Educație despre stilul de viață sănătos.

- Ajutor pentru renunțarea la fumat, exerciții fizice, scădere în greutate.

- Tehnici de a face față stresului și anxietății la domiciliu și la locul de muncă.

- Modul de monitorizare a progresului în managementul stresului.

- Îmbunătățirea relațiilor sociale și sprijinul social.

Tratamentul somnului poate include:

- Terapia de control a stimulilor: antrenamentul de asociere a patului / dormitorului cu somnul și stabilirea unui program coerent de somn-trezire.

- Exerciții de relaxare: relaxare musculară progresivă și reducerea gândurilor intruzive la culcare care interferează cu somnul.

- Terapia de restricție a somnului: reducerea perioadei petrecute în pat până la momentul în care adormi, determinând astfel privarea ușoară a somnului, apoi prelungirea timpului de somn.

- Terapia intenționată paradoxală: rămânând treaz pasiv și evitând orice efort (adică intenția) de a adormi, eliminând astfel anxietatea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.