Un anevrism este o dilatare anormală a peretelui unui vas de sânge, cauzată de slăbirea acestuia, și poate afecta orice vas sanguin din corp, dar este întâlnit cel mai frecvent în aortă și în arterele cerebrale.

În mod tradițional, anevrismele sunt asociate cu vârsta înaintată, hipertensiunea arterială și alți factori de risc legați de stilul de viață. 

Totuși, anevrismele apar tot mai des și în rândul tinerilor de 20-30 de ani, ridicând întrebări legate de cauzele aceste probleme grave la o vârstă la care mulți nu se așteaptă la astfel de afecțiuni. 

Potrivit studiilor clinice și cercetărilor recente, factorii genetici, stilul de viață și condițiile medicale existente pot contribui la dezvoltarea anevrismelor în rândul tinerilor. 

Ce factori contribuie la apariția anevrismelor la tineri?

Predispoziția genetică este unul dintre principalii factori asociați cu anevrismele la tineri. Cercetările indică faptul că unele mutații genetice și boli ereditare, cum ar fi sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos și boala rinichiului polichistic, pot slăbi pereți vaselor de sânge, crescând riscul de anevrism. Un studiu publicat în Journal of the American Heart Association sugerează că, în cazurile de anevrism cerebral, factorii genetici pot crește riscul de până la 4-5 ori în rândul tinerilor cu rude de gradul întâi care au avut anevrism. 

Hipertensiunea arterială este un alt factor de risc. Deși hipertensiunea este mai frecventă la vârstnici, aceasta afectează și tinerii. Hipertensiunea crește presiunea asupra pereților arteriali, iar în cazul tinerilor cu structuri vasculare mai fragile sau cu predispoziții genetice, riscul de anevrism poate fi mai mare.

Un studiu din Hypertension arată că tinerii care au hipertensiune nediagnosticată sau netratată prezintă un risc crescut de a dezvolta anevrism cerebral și aortic. 

Fumatul este recunoscut ca un factor major de risc pentru anevrism la orice vârstă. Substanțele chimice din tutun afectează elasticitatea și integritatea vaselor de sânge, slăbindu-le în timp. Un studiu publicat în Stroke arată că tinerii fumători au o probabilitate mai mare de a dezvolta anevrisme cerebrale, iar riscul crește proporțional cu numărul de ani în care fumează. De asemenea, consumul excesiv de alcool și droguri, cum ar fi cocaina, poate provoca vasospasm și alte modificări în structura pereților arteriali, favorizând apariția anevrismelor. 

Traumatismele craniene și leziunile craniene pot slăbi arterele cerebrale, crescând riscul de anevrism. Tinerii activi în sporturi extreme sau alte activități riscante sunt mai expuși la traumatisme care pot duce la dormarea anevrismelor cerebrale.

Un studiu din Journal of neurosurgery arată că traumatismele severe la nivelul capului pot favoriza apariția anevrismelor prin deteriorarea mecanică a peretelui vascular, dar și prin procese inflamatorii induse de traumă.

Tulburările de colagen și elastină, sindromul Marfan și sindromul Ehlers-Danlos sunt doar două exemple de afecțiuni genetice care afectează sinteza și structura colagenului și a elastinei, două proteine importante în structura aselor de sânge.

Lipsa de colagen și elastină reduce rezistența peretelui vascular, favorizând dilatarea acestuia și apariția anevrismului. Conform unui studiu, aceste sindroame sunt asociate cu o incidență mai mare a anevrismelor la vârste tinere.

Unele infecții și inflamații cronice pot afecta vasele de sânge și pot contribui la dezvoltarea anevrismelor. Endocardita bacteriană, infecțiile fungice și vasculita (inflamația vaselor de sânge) sunt exemple de afecțiuni care pot provoca slăbirea pereților vasculari.

Un studiu din Journal of Vascular Surgery sugerează că pacienții cu infecții cronice sau boli autoimune au un risc crescut de a dezvolta anevrisme datorită inflamației persistente care degradează treptat structura vasculară. 

Cine este mai predispus la anevrisme și când trebuie mers la doctor?

Un studiu amplu desfășurat la Universitatea din Helsinki, publicat în Stroke, a examinat factorii de risc pentru anevrismele cerebrale în rândul tinerilor și a arătat că, pe lângă genetica și fumatul, stresul cronic și lipsa de activitate fizică pot avea un rol semnificativ în dezvoltarea anevrismelor. 

Cercetătorii au descoperit că tinerii cu un stil de viață sedentar și cu niveluri ridicate de stres sunt mai predispuși la dezvoltarea anevrismelor decât cei care practică exerciții fizice regulate și gestionează eficient stresul. 

Simptomele anevrismelor sunt, adesea, asimptomatice până când acestea devin critice.

Cu toate acestea, dacă apar simptome precum dureri de cap intense, pierderea vederii, senzația de amorțeală sau dureri abdominale severe (în cazul anevrismelor aortice), este necesară o evaluare medicală de urgență. Diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile majore, cum ar fi ruptura anevrismului, care poate fi fatală. 

Anevrismele nu mai sunt o problemă exclusiv vârstnicilor. Tinerii de 20-30 de ani sunt tot mai expuși acestui risc din cauza factorilor genetici, hipertensiunii, fumatului și stilului de viață nesănătos. Înțelegerea cauzelor și adoptarea unui stil de viață sănătos pot contribui semnificativ la prevenirea anevrismelor. Pentru tinerii cu antecedente familiale de anevrism sau afecțiuni ale țesutului conjunctiv, controalele medicale regulate și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru a preveni apariția unor complicații grave. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.