1 din 2 femei din Marea Britanie va experimenta simptome de disfuncție a planșeului pelvin de-a lungul vieții, iar pentru cele care practică exerciții fizice de intensitate mare, procentul urcă la 63%.

Planșeul pelvin feminin este o structură remarcabilă, dar adesea neglijată: un "hamac" complex de mușchi și ligamente care se întinde din fața pelvisului până la osul coccis. Acești mușchi susțin vezica urinară, intestinul și uterul, înconjoară deschiderile uretrei, vaginului și anusului și lucrează în armonie cu diafragma, mușchii abdominali și cei ai spatelui pentru a menține postura, continența și stabilitatea trunchiului. Practic, planșeul pelvin este baza stabilității centrale a corpului, potrivit Reuters.

Ce afectează planșeul pelvin?

Pe parcursul vieții unei femei, diverse evenimente pot solicita intens această zonă. Sarcina, de exemplu, crește greutatea uterului, ceea ce pune o presiune suplimentară pe mușchii pelvini.

Bebelușul în creștere întinde și separă mușchii abdominali, ceea ce duce la suprasolicitarea planșeului pelvin. Nașterea, mai ales cea vaginală, poate provoca traume perineale și leziuni directe ale țesuturilor pelvine.

Dar, contrar credinței populare, problemele nu sunt cauzate exclusiv de sarcină și naștere. Studiile arată că activitatea fizică intensă – chiar și la femei care nu au fost însărcinate niciodată, poate contribui la disfuncții ale planșeului pelvin. Mișcările de impact mare sau ridicarea greutăților pot crește presiunea intra-abdominală, slăbind în timp mușchii pelvini, mai ales dacă nu sunt antrenați corespunzător.

Cum recunoști disfuncția planșeului pelvin?

Simptomele includ:

- pierderi involuntare de urină sau fecale la tuse, strănut sau efort fizic,

- senzație de greutate sau tracțiune în zona abdominală inferioară sau vaginală,

- durere în timpul actului sexual,

- modificări ale tranzitului intestinal,

- umflături vizibile în zona vaginală (semn de prolaps).

Impactul emoțional nu este de neglijat: rușine, anxietate, scăderea încrederii în sine și evitarea activităților fizice, toate afectând calitatea vieții.

Ce poți face?

Vestea bună este că disfuncția planșeului pelvin este adesea prevenibilă și tratabilă. Dacă ai simptome, discută cu medicul de familie. Poți fi îndrumată către un fizioterapeut specializat în sănătatea femeii, disponibil în sistemul public sau privat.

Sfaturi utile pentru prevenție și susținere:

- Menține-te activă și la o greutate sănătoasă.

- Hidratează-te suficient pentru o funcționare corectă a vezicii.

- Mergi la toaletă doar când corpul semnalează nevoia (evită mersul „doar ca să fie”).

- Previne constipația printr-o dietă bogată în fibre și obiceiuri intestinale corecte.

- Nu-ți ține respirația când ridici greutăți sau faci exerciții.

Exerciții de bază pentru planșeul pelvin:

- Imaginează-ți că încerci să oprești trecerea gazelor. Strânge și ridică mușchii din jurul anusului.

- Apoi imaginează că oprești fluxul de urină. Activează și acei mușchi.

- Ridică ambele grupuri de mușchi în sus, în interiorul corpului, ca și cum le-ai trage înspre vagin.

- Menține contracția câteva secunde, apoi relaxează complet. Repetă.

Dacă abia începi, exersează în poziție șezândă. Cu timpul și consistență, vei putea menține contracțiile mai mult și le vei integra firesc în rutina zilnică, de exemplu, când te speli pe dinți sau aștepți să fiarbă apa pentru ceai.

Ca orice alt mușchi, și planșeul pelvin devine mai puternic prin antrenament, ceea ce îl face mai rezistent în fața sarcinii, îmbătrânirii sau activităților solicitante. Un planșeu pelvin bine antrenat se recuperează mai rapid după o leziune.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.