Râsul unui bebeluș este unul din lucrurile care pot încânta cel mai mult un adult. Puțini știu, însă, că râsul unui bebeluș se produce diferit de cel al unui adult. Un studiu în acest sens oferă mai multe detalii și chiar ar putea fi baza unor noi cercetări care ar putea ajuta la descoperirea unor tulburări în stadii incipiente.

Cercetarea a fost descrisă de Disa Sauter, psiholog și profesor asociat la Universitatea din Amsterdam, în Olanda, în timpul unei discuții la Acoustical Society of America's 176th Meeting, cu Canadian Acoustical Association's 2018 Acoustics Week in Canada.

Împreună cu colegii săi - psihologul Mariska Kret și studenta absolventă Dianne Venneker de la Universitatea Leiden din Olanda și Bronwen Evans, un fonetician la University College London - Sauter au studiat clipurle cu râsete de la 44 sugari și copii între 3 și 18 luni.

Bebelușii râd și inhalând aerul, nu doar expirând, ca adulții

Înregistrările au fost preluate din videoclipuri online în care copiii erau implicați în interacțiuni jucăușe. Înregistrările au fost apoi analizate de 102 ascultători, recrutați dintr-o populație de studenți în psihologie, care au evaluat măsura în care râsetele din fiecare clip au fost produse la expirarea sau la inhalarea aerului.

Sauter și colegii ei au descoperit că cei mai copilași au râs în mod obișnuit atât la inhalare, cât și la expirație, la fel ca primatele neumane, cimpanzeii. Cu toate acestea, în cazul copiilor mai mari studiați, râsul a fost produs în primul rând doar la expirarea aerului, ca în cazul copiilor și adulților mai mari.

"Adulții, uneori, râd la inspirație, dar proporția este semnificativ diferită de cea a râsului copiilor și cimpanzeilor. Rezultatele noastre până acum sugerează că aceasta este o treaptă intermediară", a spus Sauter, care arată că tranziția nu pare a fi legată de anumite etape de dezvoltare specifice.

Ea a remarcat însă că aceste rezultate s-au bazat pe judecățile ascultătorilor nonexperți. "În prezent, verificăm aceste rezultate împotriva declarațiilor făcute de foneticieni, care fac adnotări detaliate despre râs".

Sauter a spus că nu există niciun motiv acceptat pentru care oamenii, singuri printre primate, râd numai pe calea expirației. O posibilitate, a spus ea, este că este un rezultat al controlului vocal pe care oamenii îl dezvoltă pe măsură ce învață să vorbească.

Cercetările continuă

Cercetătorii examinează în prezent dacă există o legătură între cantitatea de râs produsă prin inhalare și expirație și motivele pentru care indivizii râd, care se schimbă, odată cu vârsta. La sugari și copii mai mici, ca și la primatele neumane, râsul are loc ca urmare a jocului fizic precum gâdilirea. La persoanele în vârstă, râsul poate apărea din joc fizic, dar și din interacțiunile sociale.

"Dincolo de asta, aș fi interesat să văd dacă constatările noastre se aplică și altor vocalizări decât râsete", a spus Sauter. În cele din urmă, cercetarea ar putea oferi o perspectivă asupra producției vocale a copiilor cu tulburări de dezvoltare.

"Dacă știm ce înseamnă în mod normal copiii care se dezvoltă, ar putea fi interesant să studiezi sugarii cu risc, pentru a vedea dacă există semne foarte timpurii de dezvoltare atipică în vocalizările lor nonverbale ale emoției".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.