Oglinda spartă, dincolo de superstiții. Superstițiile sunt credințe sau practici care nu se bazează pe dovezi științifice sau raționale, ci pe tradiție, mituri, sau supoziții. Acestea variază în întreaga lume și pot acoperi o gamă largă de aspecte ale vieții umane. 

Superstițiile, rădăcini în Antichitate

Există dovezi ale superstițiilor care au rădăcini de cel puțin 5.000 de ani în Egiptul Antic. Egiptenii credeau că forma unui triunghi era sacră, motiv pentru care își îngropau regele în piramide. Atunci când o scară se sprijină de un perete, creează o formă triunghiulară, iar a trece prin acea formă ar rupe puterea sacră - de aici provine superstiția că trecerea sub o scară aduce ghinion.

O altă superstiție comună, ideea că o oglindă spartă aduce șapte ani de ghinion, a avut origini în Roma Antică. Rădăcinile sale au început cu strategia grecească de a privi într-o oglindă sau într-un bol cu apă pentru a dezvălui sufletul unei persoane.

Dacă reflecția era ruptă, simboliza că sufletul persoanei era deteriorat. Romanii au dus acest simbol mai departe, combinând superstiția cu credința lor că starea de sănătate a unei persoane se schimbă în cicluri de șapte ani.

Dar de ce credem în aceste superstiții

În 2011, psihologul Daniel Kahneman a scris în cartea sa ”Gândire rapidă și lentă” despre teoria că oamenii au două ”sisteme” în care gândesc mintea lor.

Primul, Sistemul 1, este sistemul ”Gândire rapidă” - reprezintă reacțiile noastre inițiale față de lume. Aici încep superstițiile. Sistemul 1 încearcă să găsească cele mai simple explicații pentru ceea ce se întâmplă în lume, iar adesea această explicație nu este cea mai logică.

Sistemul 2 este partea mai lentă și mai logică a creierului - partea care contracarează gândirea superstițioasă cu fapte. Cu toate acestea, Jane Risen, o psihologă de la Universitatea din Chicago, a scris în Psychological Review în 2015 că oamenii recunosc adesea că comportamentul lor superstițios este ilogic, dar continuă să îl practice în orice caz, potrivit Nu Sci Magazine.

Risen susține că oamenii fac acest lucru pentru că, în cea mai mare parte a timpului, costul de a nu efectua acțiunea și a greși este mult mai mare decât costul de a efectua acțiunea.

Adică riscul de a trece sub o scară și de a avea ghinion pentru restul zilei este mai rău decât câteva secunde în plus pentru a ocoli scară. Don Saucier, profesor asociat de psihologie la Universitatea Kansas State, are o altă teorie despre de ce oamenii cred în superstiții.

El spune că oamenii efectuează aceste acțiuni în încercarea de a-și restabili controlul asupra situațiilor care pot părea necontrolate. Prin efectuarea de comportamente rituale, cum ar fi purtarea unei perechi de șosete norocoase pentru un eveniment important, o persoană poate diminua anxietatea sau pur și simplu se poate simți mai bine cu privire la viitor.

Saucier explică și faptul că, dacă un comportament ritualistic este arătat de mai multe ori că nu este legat de producerea unui eveniment, atunci acea superstiție poate dispărea.

Deci, nu este nevoie să evitați să călcați pe crăpături, să treceți sub scări sau să deschideți umbrela în interior - știința spune că corelația cu ghinionul este doar în mintea dumneavoastră.

Superstițiile, între beneficii și aspecte negative

Superstițiile pot avea atât efecte pozitive, cât și negative, potrivit University of South California.

Creșterea precauției: Superstițiile pot determina oamenii să fie mai atenți sau precauți în anumite situații, cum ar fi să evităm să spargem oglinzile. Acest lucru poate contribui la prevenirea unor accidente sau evenimente neplăcute.

Reducerea stresului și îmbunătățirea performanței: Superstițiile pot reduce stresul și anxietatea în situații dificile și pot îmbunătăți performanța, deoarece oamenii pot avea mai multă încredere în ei înșiși atunci când cred într-o anumită superstiție.

Promovarea interesului și solidarității în grup: Superstițiile pot fi subiecte de discuție interesante și pot uni oamenii, deoarece mulți participă la ele și le împărtășesc.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că trebuie să fim prudenți în legătură cu superstițiile, deoarece pot avea și aspecte dăunătoare, cum ar fi:

Cauzarea anxietății și vinovăției: Superstițiile pot duce la anxietate și vinovăție, deoarece oamenii pot crede că sunt responsabili pentru evenimente neplăcute sau ghinionul lor, chiar dacă nu au nicio legătură reală cu acestea.

Căutarea de soluții nerealiste: Superstițiile pot determina oamenii să caute soluții magice sau nerealiste pentru a obține rezultatele dorite, ceea ce poate duce la pierdere de timp și energie.

Ce poți păți dacă se sparge oglinda

Din punct de vedere medical, spargerea unei oglinzi nu are un impact direct asupra sănătății tale, cu excepția riscului de a te tăia sau răni în timpul procesului de spargere. Dacă te rănești în timp ce spargi oglinda, trebuie să acorzi atenție tăieturilor sau leziunilor și să le tratezi corespunzător.

De asemenea, asigură-te că nu există bucăți de sticlă rămase care ar putea cauza răni ulterioare. Spargerea oglinzii în sine nu ar trebui să aibă efecte medicale semnificative asupra ta, potrivit psihologilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.