La Congresul privind alergiile, Dr. Virginie Doyen, pneumolog la Spitalul Universitar Namur din Namur, a discutat despre legătura potențială dintre "iritanții" de mediu precum detergenții și microplasticele și alergiile alimentare. Ea a subliniat faptul că au fost efectuate puține studii pe această temă, iar mecanismele implicate sunt progresive și complexe datorită factorilor predispozanți multipli, inclusiv factorii genetici, epigenetici, interni și externi de mediu.

Obiceiuri alimentare nesănătoase

Obiceiurile alimentare pot crește riscul de alergii alimentare, aditivii, conservanții, zaharurile, grăsimile și acizii grași cu lanț scăzut având legătură cu un risc crescut. În schimb, o dietă mediteraneană în timpul alăptării și al sarcinii și o dietă bogată în fructe și legume în timpul copilăriei pot reduce riscul.

O ipoteză sugerează că lipsa consumului de fibre alimentare ar putea stimula degradarea mucusului intestinal prin intermediul microbiomului, care joacă un rol crucial în limitarea expunerii la antigeni și menținerea toleranței imune. Mucusul este bogat în glicoproteine, carbohidrați, peptide antimicrobiene și IgA, care pot fi degradate prin dietă.

În plus, ingerarea unor cantități mari de produse finale de glicare avansată, cum ar fi alimentele ultraprocesate, poate altera bariera intestinală. Cercetătorii au arătat că expunerea culturilor de celule epiteliale sau a celulelor mononucleare din sângele periferic (PBMC) la aceste produse finale duce la o alterare a joncțiunilor strânse, permițând alergenilor și altor iritanți să treacă prin barieră. În plus, expunerea la aceste produse finite crește producția de citokine proinflamatorii de tip Th2 și semnalele de alarmă interleukina (IL)-25 și IL-33, care direcționează răspunsul imun de tip Th2.

Alergiile alimentare rezultă adesea din disbioză și un microbiom mai puțin divers, ceea ce duce la fragilitatea barierei intestinale. O barieră defectuoasă datorată unei mutații genetice în filaggrin este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de alergie la arahide, o relație bidirecțională.

Citește și: Cauzele ascunse ale deficitului de fier. Importanța fierului pentru sănătate și cum să îți menții nivelurile optime prin alimentație

Foto: Freepik

Detergenți, emulgatori, microplastice

Agenții chimici și polenul pot afecta indirect simptomele alergiilor alimentare la pacienții sensibilizați, potrivit Medscape. Emulsificatorii, precum lecitina, carboximetilceluloza, sorbitolul, monostearatul și polisorbat 80, pot îngroșa mucusul intestinal, limitând interacțiunile dintre epiteliu și flora intestinală.

Această perturbare duce la o modificare a microbiotei, determinând bacteriile să exprime mai multe molecule proinflamatorii. Această activare a proceselor inflamatorii a fost asociată cu inflamația cronică din tractul digestiv.

Detergenții, cum ar fi reziduurile din detergenții pentru mașini de spălat vase și produsele de clătire, pot modifica bariera epitelială, ducând la supraexprimarea genelor de răspuns imun și la procese inflamatorii.

Detergentul dodecil sulfat de sodiu, prezent în pasta de dinți, scade integritatea barierei epiteliale, favorizând eozinofilia, inflamația de tip limfocite CD4 și remodelarea epiteliului intestinal. Această barieră alterată poate favoriza pătrunderea substanțelor iritante, a bacteriilor sau a alergenilor.

Microplasticele, particule insolubile < 5 mm, pot penetra țesuturile la nivel cutanat și respirator, dar la nivel intestinal induc disbioza, reduc producția de mucus și alterează funcția barierei intestinale.

Despre polen

Poluarea și schimbările climatice provoacă o creștere a alergiilor respiratorii din cauza creșterii activității proteazei în polen. Un studiu internațional a constatat că actinidina, un alergen din kiwi, provoacă o ruptură a joncțiunilor strânse și o permeabilitate intestinală crescută. Alergiile alimentare sunt asociate cu o alterare a barierei epiteliale digestive, iar anumiți iritanți ar putea contribui la acest fenomen, făcându-ne mai predispuși la reacții inflamatorii și răspunsuri imune inadecvate.

Pentru a preveni și trata alergiile alimentare, ar putea fi luate în considerare acțiuni comune, inclusiv tratamente antialarminice, în special anti-TSLP, care blochează cascada de reacții la nivel epitelial în astmul sever. Modificarea microbiotei pentru a acționa asupra mucusului și limitarea cantității de produse toxice utilizate, fără a se abține complet de la acestea, poate fi o cale de urmat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.