Medicamentele salvatoare de vieți nu ajung la pacienții din România din cauza lipsei de finanțare în sistemul de sănătate și a blocajelor birocratice. Directorul general al Bristol Myers Squibb România, Cătălin Radu, a subliniat că România cheltuiește mult mai puțin decât media europeană pe sănătate, iar din această cauză, medicamentele inovative nu sunt accesibile rapid pacienților. Procesul de aprobare și compensare este afectat de întârzieri de până la 780 de zile, ceea ce pune în pericol viața multor pacienți care nu pot beneficia de tratamentele de ultimă generație.

Cătălin Radu, directorul general al Bristol Myers Squibb România, a subliniat într-un interviu exclusiv acordat DC Medical și DC News că România se află mult sub media europeană în ceea ce privește investițiile în sănătate. Potrivit acestuia, țara noastră cheltuiește doar sub 1700 de euro pe cetățean, în timp ce media europeană este de aproape 3700 de euro. Radu consideră că indicatorul referitor la procentul din PIB investit în sănătate ar trebui să devină un reper clar pentru evaluarea realității financiare din acest sector.

"Unde suntem, însă, foarte rău în afara graficului este la suma totală investită în sănătate. Noi cheltuim sub 1700 de euro pe cetățean, în timp ce media europeană este de aproape 3700 de euro.

Indicatorul cât investim din produsul intern brut în sănătate mi se pare un reper perfect comparabil.

Ca proporție, așa este: suntem la mai puțin de jumătate. Tocmai de aceea, obiectivul nostru de a ajunge la o medie europeană de investiții în sănătate, raportate la PIB, ar trebui să fie unul foarte realist. Abia când normalizăm aceste lucruri putem spune că avem o problemă legată de costul medicamentelor. Eu cred că nu medicamentele sunt scumpe, ci problema este deficitul mare de finanțare în sănătate.

Iar aceste contracte cost-volum, care la început au avut menirea de a facilita accesul mai rapid la inovație, s-au transformat într-o barieră în plus", a spus Cătălin Radu, directorul general al Bristol Myers Squibb România, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

Cum se compensează efectiv un medicament în România

Deși pașii inițiali — depunerea cererii de preț și aprobarea acestuia de către Agenția Națională a Medicamentului — se desfășoară destul de eficient, problema majoră apare după această etapă: lipsa de fonduri. Radu a subliniat faptul că, deși există progrese în evaluarea prețurilor și a tehnologiilor de sănătate, procesul este blocat de "ping-pong"-ul între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor. Acesta a adus în discuție faptul că, fără bani, lista medicamentelor compensate nu poate fi publicată, iar pacienții nu au acces la tratamente inovative, uneori salvatoare de vieți.

"Se depune o cerere de preț, iar după ce se aprobă prețul, se depune o cerere la Agenția Națională a Medicamentului. Până aici, procesul este aproape perfect. În ceea ce privește avizarea prețurilor și evaluarea Health Technology Assessment la Agenția Medicamentului, s-au făcut progrese semnificative, încadrându-ne în termenele legale — 90 de zile, respectiv 30 de zile.

Problema apare după această etapă: nu sunt bani.

Și urmează un fel de "ping-pong" între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor. Un medicament poate primi evaluare de includere necondiționată, condiționată sau de neincludere, pe baza unor criterii foarte clare, prevăzute de lege.

Până aici nu este nimic de comentat. O includere necondiționată înseamnă că producătorul va returna statului 25% din valoarea consumului real, ca medicament inovativ, prin ceea ce numim taxa clawback.

Dacă intri în contract cost-volum, dai între 25% și 70-80%, în funcție de alte criterii, din nou foarte clar definite în lege.

Însă, până la acel moment, medicamentul trebuie să fie introdus în lista HG 720 a medicamentelor compensate. Dacă nu sunt bani, această listă nu se publică, fără vreun criteriu obiectiv de transparență.

De exemplu, o listă aflată în transparență decizională din anul trecut — din octombrie-noiembrie — nu a intrat nici până astăzi în vigoare. Suntem acum în aprilie. Sunt șapte luni în care această listă stă blocată, cu potențiale medicamente salvatoare de vieți.

Aceasta înseamnă că, în mai multe arii terapeutice, pacienții nu au acces la tratamentele cele mai noi. Iar un pacient cu o boală amenințătoare de viață își dorește să beneficieze de cele mai bune tratamente disponibile științei actuale", a mai explicat Cătălin Radu, directorul general al Bristol Myers Squibb România, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

În cât timp ajunge un medicament nou în România - FOTO: Freepik

În cât timp ajunge un medicament nou în România

România este mult în urmă față de alte țări europene, având o perioadă de așteptare de aproximativ 780 de zile între aprobarea unui medicament și compensarea acestuia. El a subliniat faptul că acest proces este blocat de lipsa de fonduri și de lipsa unui mecanism transparent, iar mulți pacienți ajung să-și procure medicamentele din surse proprii sau să meargă în instanță pentru a recupera costurile.

Cătălin Radu a mai discutat despre lista de medicamente noi care este blocată de mult timp, iar reforma sănătății, conform viziunii sale, ar trebui să includă acces mai rapid și echitabil la tratamente, alături de o reformă teritorial-administrativă pentru a reduce concentrarea medicilor în câteva județe.

"Există un indicator la nivelul Uniunii Europene, numit WAIT, care măsoară durata medie între momentul avizării unui medicament și momentul compensării efective într-o țară membră. Din păcate, România se află la coada clasamentului. Ultimul raport ne plasa la 780 de zile.

Din ce am văzut în ultimii 2-3 ani, estimez că următorul raport va arăta și mai prost pentru România, cu depășirea a 800 de zile. Imaginați-vă un pacient oncologic sau un tânăr cu o boală cronică, care trebuie să aștepte aproape 3 ani pentru a avea acces la un medicament nou, în timp ce în Austria sau Germania accesul se face, în medie, în 100 și ceva de zile.

Nu suntem egali în Europa.

Au existat și decizii ale instanțelor care au obligat statul să ramburseze costul unor medicamente achiziționate din fonduri proprii. Bineînțeles, doar cine are resurse își permite să meargă în instanță și să-și recupereze banii.

Însă, chiar și aceste decizii presupun anumite condiții: în primul rând, trebuie să ai un medic dispus să-ți prescrie medicamentul. Și spun "dispus" pentru că există o teamă legitimă a medicilor, din cauza riscului de controale și sancțiuni.

Știm bine că, dacă cineva vrea să îți găsească o vină, poate să o facă.

Așadar, avem o anomalie: pentru a avea acces la un medicament necesar, pacienții trebuie să ajungă în instanță, deși medicamentele respective au deja aviz favorabil — fie condiționat, fie necondiționat — de la Agenția Medicamentului.

În prezent, există o listă de așteptare cu peste 80 de molecule sau indicații noi. Este ca un baraj de hidrocentrală care riscă să cedeze în orice moment.

Iar după ce ai semnat contractul, mai aștepți și acel termen nedefinit de timp până la publicare. Deci un contract cost-volum a devenit, potențial, o barieră în plus, în loc de un facilitator de acces la inovație.

Și în momentul în care spunem că suntem la 800 și ceva de zile de la aprobarea EMA, nu înseamnă că noi, în 800 și ceva de zile, rambursăm tot. Noi rambursăm, de fapt, doar vreo treime din moleculele aprobate.

 Cred că reforma ar trebui să atingă patru elemente-cheie. Una dintre ele are de-a face cu un acces echitabil și mai rapid la sănătate, la serviciile de sănătate, și cred că asta ar însemna un lucru de care are nevoie întreaga administrație din România. O reformă teritorial-administrativă. Avem peste 50% dintre medici concentrați în cele șase județe cu centre universitare", a mai spus Cătălin Radu, directorul general al Bristol Myers Squibb România, în exclusivitate la DC Medical și DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.