Mai multe studii observaționale au arătat că variabilitatea crescută a tensiunii arteriale înregistrată la controale este un factor de risc pentru tulburările cognitive și de demența. Cu toate acestea, niciun studiu nu a investigat anterior asocierea variabilității tensiunii arteriale zilnice, evaluată prin măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu, cu evoluția demenței.

Importanța măsurării tensiunii la domiciliu

Într-un studiu publicat în august 2017 în revista Circulation, cercetătorii din Japonia au descoperit că fluctuațiile mari și frecvente ale tensiunii arteriale - nu doar tensiunea arterială crescută, adică hipertensiunea - au fost asociate cu un risc crescut de boală Alzheimer și de demență vasculară.

Autorii studiului au cerut ca 1.674 de persoane în vârstă de 60 ani și peste, care nu aveau nicio formă de demență, să2-și măsoare tensiunea arterială acasă, de trei ori în fiecare dimineață, timp de aproximativ patru săptămâni (28 de zile).

Apoi i-au urmărit pe subiecți de-a lungul a aproximativ cinci ani (între 2007 și 2012) pentru a vedea cine a dezvoltat până la urmă demență.

Efectele variațiilor tensiunii

Persoanele incluse în studiu care au dezvoltat demență vasculară, un tip de demență cauzat de fluxul sanguin afectat la nivelul creierului, au avut în mod obișnuit tensiune arterială ridicată și au fost, de asemenea, mult mai susceptibile de a avea fluctuații ale tensiunii arteriale. Dar, pentru persoanele care au dezvoltat Alzheimer, fluctuațiile tensiunii arteriale păreau să reprezinte un risc chiar și în cazul citirilor normale ale tensiunii arteriale.

În timpul monitorizării, 194 subiecți au dezvoltat demență de toate cauzele. Dintre aceștia, 47 aveau demență vasculară (VAD) și 134 aveau boala Alzheimer (AD).

Deși pot fi legate, studiul nu demonstrează că variațiile tensiunii arteriale provoacă demență.

Rezultatele acestui studiu indică faptul că măsurarea variabilității tensiunii arteriale de zi cu zi prin monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu poate fi utilă pentru evaluarea riscului viitor al demenței, indiferent de subtipul său.

Autorii notează însă că sunt necesare și alte studii pentru a clarifica dacă variabilitatea tensiunii este un indicator al dezvoltării demenței sau dacă aceasta ar putea fi o țintă de tratament pentru a împiedica dezvoltarea demenței.

Studiul, integral (open access), poate fi găsit AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.