Efectele diferențiale ale pandemiei declanșată de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19) și restricțiile publice asociate asupra fetelor și băieților adolescenți nu sunt pe delin elucidate. Un nou studiu, realizat în  Islanda, a examinat diferențele de gen între indicatorii generali ai bunăstării adolescenților în timpul pandemiei COVID-19 și a explorat explicații potențiale pentru aceste diferențe.

Într-un studiu bazat pe sondaje realizate în rândul a 523 de adolescenți născuți în Islanda în anul 2004 (56,5% dintre ei fiind fete), fetele au raportat un impact negativ mai mare al pandemiei COVID-19 asupra bunăstării și comportamentului lor decât băieții. 

De asemenea, adolescentele au raportat un nivel ridicat de simptome depresive. Ca grup de referință, problemele de sănătate mintală din timpul pandemiei au fost comparate cu scorurile așteptate pe baza evaluărilor la nivel național ale persoanelor de aceeași vârstă înregitrate în 2018.

Deși atât băieții, cât și fetele au părut afectați de pandemia COVID-19, fetele au raportat un impact negativ mai mare la toți indicatorii generali de bunăstare și schimbare comportamentală decât băieții. 

În studiul care a fost publicat în JCPP Advances (link direct studiu), simptomele depresive mai mari au fost corelate cu o utilizare pasivă crescută a rețelelor sociale și o scădere a conectării cu membrii familiei prin telefon sau rețelele sociale în rândul fetelor. La băieți s-au remarcat dificultăți de somn și o creștere a numărului de adolescenți de sex masculin care joacă jocuri online.

Printre factorii contributori la sănătatea mintală precară în rândul fetelor s-au numărat îngrijorarea că cineva apropiat ar putea face COVID-19, modificări ale rutinelor zilnice și școlare și faptul de a nu-și putea vedea prietenii în persoană.

„Constatările sugerează că furnizorii de servicii medicale, profesorii și alți profesioniști trebuie să monitorizeze în special simptomele depresive și bunăstarea mentală a fetelor în timpul COVID-19 și în urma acestuia”, a declarat autorul principal dr. Thorhildur Halldorsdottir, Psiholog clinic și profesor asistent în Departamentul de Psihologie la Universitatea Reykjavik.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.