AI-ul oferă structură, dar nu și suflet în tratamentul psihologic

Deși promite sprijin structurat și accesibil în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), inteligența artificială rămâne inferioară terapeuților umani atunci când vine vorba de empatie, intuiție și conexiune emoțională – esențiale în îngrijirea sănătății mintale. Aceasta este concluzia unui studiu pilot prezentat pe 17 mai 2025, în cadrul reuniunii anuale a Asociației Americane de Psihiatrie (APA).

AI-ul știe tehnica, dar nu simte suferința

Cercetarea, condusă de Esha Aneja, studentă în anul IV la California Northstate College of Medicine, a comparat performanțele unui terapeut uman cu cele ale modelului AI ChatGPT-3.5, într-o sesiune de CBT livrată prin text. Evaluatorii – medici, psihiatri, rezidenți și studenți – au analizat sesiunile folosind Cognitive Therapy Rating Scale (CTRS), un instrument standard în evaluarea terapiei CBT.

Rezultatele au fost clare: terapeutul uman a obținut scoruri superioare în toate domeniile esențiale, în special în ceea ce privește colaborarea (4,91 vs 3,84), feedbackul (4,48 vs 3,03) și ritmul terapiei (4,60 vs 3,67). În plus, AI-ul a fost perceput ca fiind „robotic”, „prea lung în exprimare” și lipsit de recomandări personalizate, în ciuda structurii corecte a sesiunii.

„AI-ul poate fi o unealtă complementară sau de triaj, dar nu un substitut pentru terapie,” a spus Aneja. „Empatia umană nu poate fi simulată complet de un algoritm.”

Cererea de terapie depășește capacitatea sistemului

Contextul studiului este criza resurselor în sănătatea mintală: numărul pacienților care au nevoie de terapie depășește capacitatea specialiștilor disponibili, atât în SUA, cât și la nivel global. Aceasta determină tot mai mulți oameni să apeleze la soluții de AI, cum ar fi chatbot-urile textuale sau asistenții personali bazați pe modele lingvistice mari (LLM).

Deși LLM-urile sunt deja folosite în sistemele de sănătate pentru sprijin în diagnosticare, utilizarea lor în psihoterapie este încă în fază de testare teoretică, spun autorii studiului.

AI-ul poate funcționa ca filtru de urgență

Totuși, AI-ul nu este inutil. Aneja și echipa sa consideră că modelele de inteligență artificială pot funcționa eficient ca filtru de urgență – pentru trierea simptomelor grave, precum ideația suicidară, atunci când pacientul nu are acces rapid la un terapeut uman.

În același timp, medicii avertizează asupra riscurilor. Howard Liu, președintele Departamentului de Psihiatrie de la Universitatea Nebraska, subliniază nevoia de consimțământ informat și de reglementări clare, mai ales în privința protecției datelor.

„E important ca pacienții să știe dacă vorbesc cu un AI sau cu un om,” a spus el. „Și să nu uităm că nu toate sistemele permit introducerea datelor personale în aceste platforme.”

Concluzie: AI-ul rămâne un instrument, nu o terapie

Profesorul Philip R. Muskin, psihiatru la Columbia University, a sintetizat problema: „Cititul despre terapie – ceea ce face AI-ul – nu e același lucru cu practica reală, unde terapeutul își modelează reacțiile prin interacțiune umană.”

În concluzie, în ciuda progreselor spectaculoase în procesarea limbajului, AI-ul nu poate, încă, înlocui căldura, intuiția și empatia pe care doar o ființă umană le poate oferi în cadrul unei relații terapeutice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.