O nouă cercetare realizată de specialiștii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) aduce în atenție posibile efecte adverse ascunse ale unei clase de medicamente antiinflamatoare larg folosite. Inhibitorii Janus kinazei (JAK), utilizați în tratarea unor boli cronice inflamatorii și autoimune, ar putea crește vulnerabilitatea pacienților în fața infecțiilor virale, inclusiv gripă sau Covid-19.

De la tratamente eficiente la potențial periculos

Inhibitorii JAK sunt medicamente relativ noi, primul fiind aprobat de FDA în 2011 sub denumirea comercială Jakafi, destinat tratării unor forme de cancer osos. Între timp, aceste medicamente au ajuns să fie prescrise pe scară largă în cazul artritei reumatoide, eczemei, alopeciei sau al altor afecțiuni cronice.

Mecanismul lor de acțiune presupune blocarea unor proteine din sistemul imunitar responsabile de inflamație și durere. Însă, potrivit studiului publicat în revista NAR Molecular Medicine, acest mecanism ar putea avea un revers periculos.

Efecte asupra sistemului imunitar și răspunsului antiviral

"Aceste gene joacă un rol esențial în răspunsul organismului la infecțiile virale", a explicat Aleksandr Ianevski, cercetător NTNU și coautor al studiului, potrivit Daily Mail.

El avertizează că prin încetinirea activității acestor gene, inhibitorii JAK elimină practic "scutul antiviral" al organismului, permițând virusurilor să se instaleze și să se răspândească mai ușor în corp.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat impactul acestor medicamente asupra celulelor provenite din plămâni, ochi și creier, precum și asupra unor mini-organe create în laborator. Rezultatele indică faptul că, deși utile în combaterea inflamațiilor, inhibitorii JAK pot facilita pătrunderea și replicarea virusurilor în organism.

Riscuri ascunse în timpul epidemiilor și pandemiei

"Deși inhibitorii JAK sunt eficienți în tratarea inflamației, acest studiu arată că pot reprezenta un risc ascuns pentru pacienții care au infecții virale active sau latente", a declarat Erlend Ravlo, doctorand la NTNU și coautor al cercetării.

Cercetătorii atrag atenția că, în contextul unor epidemii sau pandemii, prescrierea acestor medicamente ar trebui făcută cu prudență, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile: vârstnici, pacienți cu boli cronice sau cu un sistem imunitar slăbit.

Medicamente care pot slăbi apărarea organismului în fața virusurilor - FOTO: Freepik@8photo

Efecte secundare cunoscute și utilizări potențiale în cercetare

Pe lângă riscurile legate de infecții virale, inhibitorii JAK pot provoca efecte secundare precum dureri de cap, greață, oboseală, diaree, acnee sau creșterea colesterolului. În cazuri rare, pot apărea infecții severe (pneumonie, zona zoster), leziuni intestinale sau modificări ale formulei sanguine.

Totuși, cercetătorii subliniază că acest efect de "oprire" a imunității ar putea avea aplicabilitate în contexte controlate.

"Poate fi util în dezvoltarea de vaccinuri sau în testarea unor medicamente antivirale", a precizat Ianevski.

Apel la vigilență și cercetări suplimentare

Concluziile studiului sunt clare: este nevoie de mai multă prudență și de informare în rândul medicilor, pentru a preveni posibile complicații asociate cu aceste medicamente.

"Recomandăm studii suplimentare pentru a înțelege mai bine cum pot fi utilizate în mod optim, mai ales în timpul unor focare virale sau pandemii", a adăugat cercetătorul norvegian.

Cercetarea aduce în prim-plan importanța unei monitorizări atente a terapiei cu inhibitori JAK, în special pentru pacienții cu risc crescut de infecții – o preocupare tot mai relevantă într-un context global marcat de amenințări virale recurente.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.