Medicul Tudor Ciuhodaru a explicat care sunt semnele enterocolitei și toxiinfecției alimetare și care sunt alimentele la care trebuie să fim mereu atenți. Mai mult, medicul Tudor Ciuhodaru a spus cum putem evita problemele digestive și cum le putem trata și subliniază că tratamentul antibiotic NU este bun pentru astfel de infecții.

"Atenţie! Verificați cu mare atenție alimentele preparate și conservate în gospodărie. Mai ales în această perioadă. Sunt tot mai multe cazuri de afecțiuni digestive ce ar fi putut fi evitate. Aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă. Enterocolitele și toxiinfecțiile alimentare pot fi letale!

Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:

1. Cauza o reprezintă infecţii diverse, în principal de bacterii sau virusuri, dar şi paraziţi sau ciuperci.

2. Transmiterea bacteriilor se face adesea pe cale digestivă, prin ingestia de alimente sau lichide contaminate cu fecale fie de la o persoană la alta, mai ales când nu sunt respectate normele elementare de igienă, prin contact direct, fie prin obiecte contaminate.

3. Suspiciunea de infecţie este legată de apariţia următoarelor semne şi simptome: crampe şi dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), diaree severă, apoasă la început, ce poate deveni sangvinolentă (în funcţie de tulpina patogenă), grețuri, vărsături, febra poate fi mică sau absentă.

4. Unele persoane pot fi asimptomatice dar pot transmite boala (purtători sănătoși).

5. Principalele manifestări ale bolii sunt cele digestive: scaunele moi, apoase, numeroase, chiar până la 20 scaune/zi, greaţa şi vărsăturile, dureri abdominale difuze (frecvent sub formă de crampe),

6. Manifestările extra-digestive sunt adesea febra şi frisonul, cefaleea, semne de deshidratare - sete, uscăciunea mucoasei bucale, scăderea tensiunii arteriale, amețeli şi, nu în ultimul rând, alterarea stării generale.

7. Starea pacienților se poate degrada foarte rapid.

8. Tratamentul trebuie să înceapă imediat. Cel mai mare pericol este deshidratarea de peste 10%, în urma diareilor severe, care impune tratamentul în spital. La copii semnele se instalează repede.

9. Simptomele de alarmă ce impun imediat prezentarea la spital sunt febră cu valori ridicate, slăbiciune, astenie, confuzie, paloare generalizată, reducerea diurezei (micțiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare) eventual hematurie, hematoame ce pot semnala apariția unor complicații renale sau hematologice.

10. Nu temporizați prezentarea la medic dacă:

a) pacientul prezintă diaree explozivă, cu sânge sau care trenează peste 48 de ore, dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), cu alterarea stării generale (astenie, amețeli, iritabilitate, confuzie, micțiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare, eventual hematurie sau hematom, paloare).

b) pacientul se încadrează în grupele la risc: cei foarte tineri sau foarte vârstnici, cei cu status imun compromis, provine dintr-o instituție de îngrijire (creșă; spital, centru de plasament) sau dintr-o zonă cu igienă precară, cu apă nepotabilă, contact recent cu alți pacienți care au avut diaree, consumul de carne insuficient preparată termic, de lapte sau suc nepasteurizat, de fructe sau legume nespălate la cultivarea cărora au fost folosite îngrășăminte naturale.

Foto: Facebook Tudor Ciuhodaru

Rețineți:

1. Prevenția este cea mai bună soluție pentru a evita o îmbolnăvire.

2. Atenție la modul cum preparați și depozitați alimentele. Muștele și rozătoarele pot transmite diverse boli grave, laptele fiert trebuie păstrat în frigider, fructele și legumele trebuie spălate, carnea trebuie bine preparată termic iar ouăle crude pot transmite Salmonella.

3. Consumați doar apă din surse sigure, carne preparat suficient termic, lapte pasteurizat, legume şi fructe spălate corespunzător sub jet de apă.

4. Spălatul corect al mâinilor cu apă şi săpun, minim 30 de secunde, pe ambele fețe, insistând pe pliurile de flexie şi unghii, de fiecare dată când schimbați scutecele sau hainele copilului, utilizați toaleta sau gătiți.

5. Utilizați doar șervețele de unică folosință sau prosoape individuale.

6. Spălați periodic cu dezinfectant robinetele chiuvetelor şi toaletele sau cada.

7. Spălați atent ustensilele (cuțite, furculițe, farfurii) şi recipientele din bucătărie înainte şi după ce vin în contact cu alimentele cu risc.

8. Atenție la tratamentul cu antibiotice! Acestea trebuie folosite doar în cazul enterocolitelor bacteriene.

9. Enterocolita provocată de virusuri nu răspunde la tratamentul antibiotic.

10. Utilizarea nerațională a antibioticelor duce la perturbarea microbiotei intestinale sau determină selecționarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

Singura măsură eficientă de prevenție este educația pentru sănătate. Lucrurile se pot îmbunătăți dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în școli şi grădinițe a educației pentru sănătate" a scris medicul Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.