Cum se manifestă apneea în somn și de ce îți poate pune viața în pericol. Ce poți face să o previi

apnee in somn Foto: Freepik @Kateryna_Mostova
Află mai multe despre cum apneea în somn îți poate perturba somnul de până la 240 de ori în opt ore complete de somn.

Somnul este esențial pentru sănătatea generală și pentru energie, dar mulți suferă de apnee în somn, o tulburare care poate pune viața în pericol și care întrerupe respirația în timpul somnului. Răspunsul creierului la trezire este insuficient, împiedicând un somn odihnitor.

Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la complicații pe termen lung. Un studiu recent a constatat că simptomele apneei de somn pot afecta calitatea vieții, tulburările de dispoziție, memoria și gândirea și pot contribui la tulburări de dispoziție. Prin urmare, este esențial să se abordeze apneea de somn pentru a menține starea generală de sănătate.

Legătura dintre apneea de somn și memorie

Un cercetător din Boston a efectuat un studiu transversal pentru a determina dacă apneea de somn este legată de problemele de memorie. Studiul a constatat că simptomele apneei în somn au crescut memoria și gândirea cu 50%. Constatările, care vor fi prezentate la reuniunea anuală a Academiei Americane de Neurologie din aprilie 2024, nu au fost încă publicate într-o revistă de specialitate.

Cine poate suferi de apnee de somn

Apneea de somn afectează persoane de toate vârstele, de la sugari la adulți mai în vârstă. Apneea obstructivă în somn este mai frecventă la bărbați înainte de vârsta de 50 de ani, în timp ce afectează femeile în aceeași proporție după vârsta de 50 de ani. Excesul de greutate sau obezitatea crește riscul de a o dezvolta.

Apneea centrală de somn este mai frecventă la utilizatorii de medicamente opioide pentru durere, la adulții de peste 60 de ani și la cei cu afecțiuni cardiace. Apneea centrală a somnului apărută în urma tratamentului poate apărea la unele persoane care utilizează CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) adică un aparat care utilizează o presiune ușoară a aerului pentru a menține deschise căile respiratorii în timp ce dormi.

Dr. Dominique Low, membru al Academiei Americane de Neurologie, a realizat un studiu privind legătura dintre apneea de somn și cogniție. La studiu au participat 4.257 de adulți cu vârste de peste 20 de ani, care au fost întrebați despre calitatea somnului, memorie și gândire. Datele au fost analizate cu ajutorul unui sondaj, numit 2017 18 National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES).

Participanții au raportat, de asemenea, calitatea memoriei lor, perioadele de confuzie și dificultățile de luare a deciziilor. Studiul a constatat că 1.079 de participanți au raportat simptome de apnee în somn, inclusiv sforăit și respirație gâfâitoare în timpul somnului. Dintre aceștia, 33% au raportat, de asemenea, probleme de memorie și de gândire, ceea ce este mai mult decât cei 20% dintre persoanele fără simptome de apnee în somn. Dr. Low a subliniat importanța depistării timpurii a apneei de somn.

Foto: Freepik @MrDm

Cum se manifestă

Apneea de somn perturbă ciclul de somn uman prin întreruperea ciclului natural de somn al organismului. Somnul are loc în mai multe etape, inclusiv somnul ușor (5% din timpul total al somnului), somnul mai profund (45% până la 50%) și somnul cu unde lente (25%). Creierul monitorizează în mod constant starea organismului și reglează ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația, care poate scădea nivelul de oxigen din sânge atunci când o persoană nu mai respiră din cauza apneei sau a hipopneei.

Apneea apare atunci când o persoană încetează să mai respire în timp ce doarme sau nu are aproape deloc flux de aer. Hipopneea, pe de altă parte, este atunci când o persoană respiră insuficient sau respiră puțin, ceea ce face ca nivelul de oxigen să scadă.

Creierul reacționează prin declanșarea unui reflex asemănător cu cel de siguranță, trezind persoana suficient de mult pentru ca aceasta să respire din nou, potrivit Cleveland Clinic. Odată ce aceasta își reia respirația, creierul încearcă automat să reia ciclul de somn.

Gravitatea apneei în somn este determinată de indicele de apnee/hipopnee (AHI), care reprezintă numărul mediu orar de evenimente de apnee sau hipopnee. Apneea de somn ușoară are un AHI între 5 și 15, ceea ce înseamnă că o persoană are între 5 și 15 evenimente de apnee sau hipopnee pe oră.

Apneea moderată în somn are între 15 și 29 de evenimente pe oră, ceea ce înseamnă că o persoană care doarme opt ore nu mai respiră și/sau se trezește între 120 și 239 de ori.

Apneea severă de somn are 30 sau mai multe evenimente într-o oră, ceea ce înseamnă că persoana respectivă încetează să mai respire și/sau se trezește de 240 de ori sau mai mult pe parcursul a opt ore complete de somn.

 

Apneea de somn poate fi prevenită, mai ales în cazul excesului de greutate sau al obezității. Cu toate acestea, unele persoane își mențin o greutate sănătoasă sau sunt subponderale și totuși dezvoltă apnee în somn din cauza unor probleme structurale. Pentru a reduce riscul de apnee în somn, mențineț o greutate sănătoasă, stabilește o bună igienă a somnului, gestionează afecțiunile existente, cum ar fi colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată și diabetul de tip 2, și consultă anual un medic pentru un control.

Tratament

Apneea de somn poate fi tratată prin diverse abordări non medicale, cum ar fi pierderea în greutate, articole de ajutor pentru somn, spray-uri nazale și modificări ale medicației. Tratamentele conservatoare pot îmbunătăți apneea de somn obstructivă prin reducerea severității acesteia.

Presiunea pozitivă a căilor respiratorii (PAP) și dispozitivele de ventilație adaptivă pot crește presiunea aerului în interiorul căilor respiratorii în timpul inhalării, în timp ce dispozitivele orale pot menține maxilarul și limba într-o poziție care menține presiunea în afara traheei. Stimulatoarele nervoase pot stimula nervul hipoglos, împiedicând limba să se relaxeze și să apese înapoi pe trahee.

Intervențiile chirurgicale la nivelul nasului, gurii și gâtului pot preveni blocajele, cum ar fi somnoplastia, amigdalectomia/adenoidectomia, chirurgia maxilarului și chirurgia nazală. 

În timp, aceasta poate duce la complicații grave sau fatale. Diagnosticul și tratamentul timpuriu sunt cruciale și există numeroase opțiuni de tratament. Dispozitivele de presiune pozitivă a căilor respiratorii sunt cele mai eficiente tratamente, în special pentru utilizarea zilnică.

Cele mai bune rezultate sunt obținute atunci când aceste dispozitive sunt utilizate în mod constant. Dacă întâmpini dificultăți în a menține tratamentul, consultă medicul pentru a găsi modalități de a depăși problemele și de a obține un somn bun, deoarece acesta este esențial pentru sănătatea ta.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Crossuri externe

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel