Îmbătrânirea este un proces firesc al vieții. Indiferent de câte smoothie-uri verzi bem sau câte produse cosmetice anti-îmbătrânire folosim, nu putem opri trecerea timpului.

Cu toate acestea, deși toți înaintează în vârstă, nu toată lumea devine fragilă.

Deși strâns legate, îmbătrânirea și fragilitatea nu sunt unu și același lucru și există diferențe considerabile între ele pe care urmează să ți le prezentăm.

Ce este îmbătrânirea?

Din punct de vedere biologic, îmbătrânirea este rezultatul acumulării de daune celulare și moleculare în corp, de-a lungul timpului, potrivit Reuters.

Acest proces duce la o scădere treptată a funcțiilor fizice și mentale, la un risc mai mare de boli și, în cele din urmă, la un sfârșit inevitabil.

Unii oameni încearcă să "îndoape" sistemul, investind sume uriașe în produse și tratamente care promit tinerețea veșnică.

Însă, deși putem influența aspectul exterior, nu există o pastilă magică ce poate să ne prelungească viața la infinit.

Ce este fragilitatea?

Ei bine, fragilitatea este definită ca o stare de vulnerabilitate caracterizată prin pierderea rezervelor funcționale în mai multe sisteme ale corpului.

Este asociată cu simptome precum:

- slăbiciune musculară

- viteză redusă de mers

- epuizare

- pierdere neinterționată în greutate

- nivel scăzut de activitate fizică

Densitatea osoasă scăzută și osteoporoza contribuie la fragilitate, crescând riscul de căzături și fracturi. Un alt aspect important este faptul că persoanele fragile se recuperează mai greu după un eveniment stresant, precum o căzătură, o infecție urinară sau o spitalizare.

Fragilitatea este mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă, dar poate apărea și la tinerii care suferă de boli cronice avansate, cum ar fi insuficiența cardiacă.

Fragilitatea poate fi prevenită sau inversată?

Fragilitatea este dinamică: se poate agrava în timp, dar poate fi și prevenită sau chiar inversată prin schimbări ale stilului de viață.

De exemplu, sedentarismul crește semnificativ riscul de fragilitate, în timp ce exercițiile fizice pot reduce acest risc.

Cum putem preveni fragilitatea?

1. Mișcare constantă

Activitatea fizică este esențială. Exercițiile de rezistență (genoflexiuni, fandări, utilizarea benzilor elastice) sunt benefice și pot fi realizate acasă.

De asemenea, puteți consulta un fizioterapeut pentru un program adaptat nevoilor personale.

Ghidurile recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi, incluzând exerciții de forță, echilibru și flexibilitate.

2. Activitate socială

Izolarea socială şi singurătatea pot contribui la fragilitate. Este important să menţinem legătura cu familia, prietenii şi comunitatea.

Participarea la activităţi precum cursuri de dans sau cluburi de carte poate avea un impact pozitiv.

3. Monitorizarea medicamentației

Polifarmacia (administrarea a cinci sau mai multe medicamente) poate creşte riscul de fragilitate.

Este recomandat ca medicul sau farmacistul să evalueze periodic tratamentele pentru a evita interacţiunile periculoase.

4. Alimentație bogată în proteine, fructe și legume

Un aport insuficient de nutrienţi poate afecta funcţiile fizice şi creşte riscul de fragilitate. Consumul adecvat de proteine este esenţial pentru menţinerea masei musculare.

Recomandările de consum de proteine sunt:

- Bărbaţi peste 50 de ani: 64g/zi

- Femei peste 50 de ani: 46g/zi

- Bărbaţi peste 70 de ani: 81g/zi

- Femei peste 70 de ani: 57g/zi

Alimente bogate în proteine includ carne slabă, pui, peşte, ouă, lactate, leguminoase şi nuci. Dacă este dificil să atingeţi necesarul zilnic prin alimentaţie, consultaţi un dietetician pentru soluţii adaptate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.