Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă care în primul rând afectează partea creierului responsabilă de mișcarea normală. Persoanele cu această boală au o deficiență de dopamină, o substanță chimică din creier care ajuta la controlul circulației, conform Dr. Danny Bega, un neurolog la Northwestern University Feinberg School of Medicine in Chicago.

În boala Prkinson, celulele nervoase din substantia nigra, o zonă a creierului care produce dopamină, devin afectate sau mor. Acest lucru duce la pierderea celulelor nervoase producătoare de dopamină în creier și duce la simptome precum tremor, mișcări încetinite și rigiditate musculară, potrivit livescience.com.

Aproximativ 60.000 de americani sunt diagnosticați cu boala Parkinson în fiecare an, conform datelor Fundației Parinsonʼs.

Primele simptome ale bolii Parkinson

Boala apare cu simptome precum tremorul mâinii de obicei, a degetelor, sau picorului, dar poate fi și bărbia. Este un semn precoce al bolii Parkinson.

Mușchii imobili și rigizi este un alt simptom ce afectează brațele, picioarele sau corpul.

Mișcări mai lente, chiar și când e vorba de lucruri pe care persoana le făcea cu ușurință înainte. Mușchii feței pot fi, de asemenea, afectați

Echilibrul, mersul și postura pot crea probleme.

Simptomele se dezvoltă în mod obișnuit lent în timp, făcându-le greu de detectat în stadiile incipiente ale bolii. În plus, progresia simptomelor și intensitatea acestora pot varia de la o persoană la alta.

Probleme conexe

Parkinson cauzează mai mult decât probleme motorii; pot exista, de asemenea, simptome de altă natură, care nu au legătură cu circulația, a spus Bega. Aceste simptome pot afecta calitatea vieții persoanei și funcționarea de zi cu zi și pot include:

Dispoziția – depresia și anxietatea sunt probleme comune în boala Parkinson.

Schimbări care afectează memoria și cogniția, judecata, gândirea

Perturbări ale simțului olfactiv. Acest simț se poate reduce, o pierdere a irosului este un simptom în faza incipientă a bolii.

Dificultăți la înghițire. Capacitatea de a înghiți se deteriorează cu timpul.

Mestecarea și mâcatul sunt dificile. În fazele avansate pot fi afectați mușchii feței, făcând dificilă mestecarea.

Vorbirea se schimbă. Persoanele afectate vorbesc mult mai încet și cu sunete monotone.

Probleme de somn. Insomnia și oboseala de peste zi sunt legate de boala Parkinson.

Constiparea este un alt simtom legat de Parkinson, pentru că mâncarea se ișcă mult mai încet prin tractul digestiv.

Starea de confuzie și amețeala la ridicarea în picioare sunt, de asemenea, specifice bolii.

Cauze și factori de risc ai bolii

Cauzele bolii Parkinson nu sunt cunoscute, dar cercetătorii suspectează că boala este cauzată de o combinație de factori genetici și factori de risc. Îmbătrânirea este cel mai important factor de risc, pentru că boala se dezvoltă în jurul vârstei de 60 de ani.

Poate fi diagnosticată și la persoane mai tinere, dar foarte rar. Pe lângă vârstă, cei mai predispuși la boală sunt bărbații, însă nu se cunoaște încă motivul.

Ereditate. Unele mutații genetice pot contribui la dezvoltarea Parkinson și pot crește ușor riscul. Dar majoritatea cazurilor de boală nu sunt cauzate de moștenirea genetică legată de aceasta. Doar aproximativ 10% dintre persoanele cu Parkinson sunt predispuse genetic la această afecțiune, potrivit American Parkinson Disease Association.

Expunerea la toxicitate. Studiile au artat că factorii de mediu cum sunt expunerea la pesticide, erbicide sau consumul de apă potabilă pot crește ușor riscul, a mai spus Bega.

Lovituri repetate la cap. Leziunile care declanșează pierderea cunoștinței au fost legate de apariția bolii Parkinson.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.