Aproape jumătate din populaţia lumii suferă de o formă de malnutriţie, ceea ce are consecinţe nefaste atât pentru sănătate, cât şi pentru planetă, subliniază un raport publicat marţi, arată surse citate de Agerpres.

Raportul anual intitulat Global nutrition report (GNR), ale cărui date provin de la organizaţii ca ONU, FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi Fondul ONU pentru copii UNICEF consemnează că astăzi 48% dintre oameni mănâncă ori prea mult, ori prea puţin.

În ritmul actual, lumea nu va reuşi să îndeplinească opt dintre cele nouă obiective stabilite de OMS pentru 2025 în materie de nutriţie, notează organizaţiile.

Este vorba în special de a reduce emacierea copiilor (atunci când sunt prea slabi raportat la înălţime) şi întârzierile de creştere (atunci când copiii sunt prea scunzi pentru vârsta lor), precum şi obezitatea în rândul adulţilor.

Raportul estimează că aproape 150 de milioane de copii sub cinci ani suferă de întârzieri de creştere, peste 45 de milioane sunt emaciaţi şi alţi aproape 40 de milioane sunt supraponderali.

În acelaşi timp, peste 2,2 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi, conform aceluiaşi raport.

"Decesele evitabile survenite ca urmare unei alimentaţii inadecvate au crescut cu 15% din 2010", reprezentând astăzi "un sfert din totalul deceselor în rândul adulţilor", a declarat preşedinta grupului de experţi independenţi ai GNR, Renata Micha.

"Rezultatele pe plan mondial arată că alimentaţia noastră nu s-a îmbunătăţit pe parcursul ultimilor zece ani şi constituie în acest moment o ameninţare majoră pentru sănătatea oamenilor şi pentru planetă", a adăugat aceasta.

Potrivit raportului, oamenii nu consumă cantităţile recomandate de alimente benefice pentru sănătate cum sunt fructele şi legumele. Şi, după cum era de aşteptat, consumul de astfel de alimente este cel mai scăzut în ţările cu venituri mici.

În schimb, în ţările cu venituri mai mari se consumă în cea mai mare măsură alimente cu efecte nocive asupra sănătăţii cum sunt carnea roşie, produsele lactate şi băuturile îndulcite şi tot în aceste ţări se înregistrează şi cel mai mare număr de persoane supraponderale.

GNR a mai calculat că cererea alimentară globală a generat circa 35% din emisiile de gaz cu efect de seră, în 2018. "Alimentele de origine animală au în general o amprentă ecologică per produs mai ridicată decât alimentele de origine vegetală", se menţionează în raport.

Acesta a consemnat, totodată, că pe lângă faptul că a perturbat sistemele alimentare şi de sănătate, pandemia de COVID-19 a împins circa 155 de milioane de persoane suplimentare în sărăcie extremă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.