Atopie sau alergie?

Atopia reprezintă un răspuns imun anormal, caracterizat prin producție de anticorpi de tip IgE, consecutiv expunerii cutanate sau mucoase, la unul sau mai mulți alergeni din mediu. Bolile asociate atopiei sunt dermatita atopică, astmul alergic, rinită alergică și alergiile alimentare.

„Alergia este o reacție exagerată, anormală a organsimului, declanșată de expunerea la substanțe comune, prezente în mod obișnuit în mediul înconjurător, bine tolerate de persoanele fără predispoziție la dezvoltarea bolilor alergice și percepute că alergene de persoanele susceptibile. Reacția alergică se dezvoltă în două etape: la primul contact cu alergenul organismal este sensibilizat, iar la următorul contact, sistemul imun reacționează și apar manifestările clinice ale reacției alergice", arată Dr. Roxana Alexandra Cârnaru, medic specialist dermatologie, EXCLUSIV pentru DC MEDICAL.

Unde se găsesc acest alergeni?

Alergenii pot fi clasificați în: pneumalergeni (polen, praf de casă, mucegaiuri, peri și epiderme de animale), alergeni alimentari (albușul de ou, laptele de vacă, capșuni – fragi, etc.), alergeni de insecte (veninuri de insecte), alergeni medicamentoși și alergeni chimici (profesionali sau nu).

„Ca dermatolog, mă întâlnesc frecvent în practică cu dermatite de contact alergice. Substanțele ce pot cauza aceste alergii de contact se se găsesc în cosmetice, parfumuri, bijuterii, uleiuri pentru bebeluși, etc. Eczema de contact este frecventă în context profesional. Sensibilizarea, în mediu profesional sau nu, se produce la cromați, nichel, cobalt, cauciuc și mase plastice, coloranți (parafenilendiamina din vopseaua de păr este foarte alergizantă), medicamente (anestezice locale, sulfamide, unele antibiotice-penicilină, streptomicină, tetraciclină) și altele, inclusiv substanțele conservante sau colorante adăugate (excipienții), detergenți, uleiuri sintetice, cosmetice etc.", spune Dr. Roxana Alexandra Cârnaru.

Care sunt manifestările clinice ale unei reacții alergice?

„Cele mai frecvente reacții alergice se produc la nivelul pielii, mucoaselor și al căilor respiratorii, reacția organismului putând fi de la ușoară - manifestările afectează un singur organ sau doar o arie specifică și constau în eritem-roșeață, erupție, prurit-mâncărime, lacrimare, rinoree, etc., la medie - manifestările se extind la alte părți ale organismului, până la gravă - este afectat întreg organismul iar manifestările sunt multiple incluzând probleme respiratorii, crampe abdominale, scăderea tensiunii arteriale, pierderea conștienței (acestea din urmă sunt caracteristice șocului anafilactic, urgență medicală ce pune în pericol viață). Uneori reacțiile alergice pot să apară și la nivelul tractului digestiv, manifestându-se prin crampe abdominale, vărsături și diaree", continuă specialistul.

Ce face un pacient când bănuiește că are o alergie?

„Cauzele unei reacții alergice sunt variate, de aceea o anamneza amănunțită (discuția cu medicul) poate ajută la găsirea unui factor declanșator. Informațiile furnizate medicului se referă la istoricul personal și familial, obiceiurile, momentul și locul în care s-a declanșat sau s-a accentuat reacția alergică. În funcție de acestea, pacientul este îndrumat de medicul de familie către un specialist, de cele mai multe ori fiind vorba de un alergolog sau dermatolog. Medicul specialist adaugă informațiilor inițiale teste cutanate și/sau teste serologice - prin aceste teste se poate identifica sau confirma sensibilizarea alergică la una sau mai multe substanțe. El este cel care stabilește care sunt testele relevante, care este cel mai bun tratament și recomandă conduita", detaliază Dr. Roxana Alexandra Cârnaru.

Cum se pot depista alergiile?

Testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanșarea unei reacții alergice. Medicul dermatolog spune că se folosesc în mod uzual trei tipuri de teste: cutanate, serologice și hematologice, ultimele două fiind executate în laboratoarele de specialitate.

Testele serologice se efectuează în laborator, stabilind cantitativ, anticorpii IgE specifici unui anumit alergen, prezenți într-o proba de sânge. În cazul în care sunt suspectate mai multe alergene, poate fi folosită aceeași proba de sânge pentru a testa prezența anticorpilor IgE pentru fiecare din alergenele căutate.

Testele cutanate se bazează pe folosirea unei doze mici de alergen, care se amplasează pe piele sau se injectează intradermic pentru a urmări dacă apare o reacție alergică locală. Sunt disponibile trei tipuri de teste cutanate:

- Testul prick: se plasează pe piele o picătură de soluție diluată de alergen și se efectuează scarificarea sau înțeparea tegumentului subiacent, pentru a permite pătrunderea soluției în piele. Testul este pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o indurație sau înroșire pruriginoasă a pielii la locul de contact.

- Testul intradermic: se injectează intradermic o cantitate mică de soluție diluată de alergen și se urmărește dacă apare sau nu o reacție inflamatorie locală, similară cu cea descrisă la testul prick. Este un test mai sensibil decât testul prick, dar cu un procent mai mare de reacții fals positive.

- Testul patch.

În ce constă patch-testarea?

Patch-testarea este utilă în diagnosticarea unei dermatite alergice produsă de contactul cu diverse metale, parfumuri, medicamente, vopseluri, textile, produse de curățat, aditivi și conservanți folosiți în produse cosmetice, etc.

„Testele epicutanate (patch-testele) presupun fixarea pe spatele bolnavului (sau pe față laterală a brațelor), timp de 48 de ore, a unor benzi adezive, ce conțin rezervoare cu antigene. Reacția se citește la 48 de ore, la 30 de minute după îndepărtarea materialului (se elimină astfel efectul de presiune). Se recitește la 72, respective 96 de ore. Se citește și după 7 zile, când se suspectează o eczemă la dermatocorticoizi. O reacție negativă constă în lipsa oricărei modificări cutanate, în timp ce o reacție pozitivă include eritem (roșeață), edem, papule și vezicule acompaniate de prurit (mâncărime)", dezvăluie Dr. Roxana Alexandra Cârnaru.

Testarea cutanată patch are rezultat pozitiv în cazul unei dermatite de contact alergice și negativ/reacții iritative în cazul unei dermatite de contact iritative.

Cum te pregătești pentru testare

Pentru evitarea reacțiilor fals negative, majoritatea antihistaminicelor trebuie stopate cu 3 zile înainte, Ketotifenul cu 4 săptămâni, Astemizolul cu 6 săptămâni, iar dermatocorticoizii cu 15 zile înainte de efectuarea testelor.

Testele cutanate ar trebui amânate până când dermatita s-a vindecat de cel puțin două săptămâni și ar trebui efectuate într-o zona unde pielea nu a fost niciodată afectată. Testarea nu se efectuează femeilor gravide și în perioada de lactație.

Avantajele și dezavantajele testelor cutanate

Testele cutanate sunt ușor de realizat și rezultatele sunt disponibile în 24-48 de ore după încheierea testării.

Dezavantajele unor teste cutanate pot fi:

Sunt teste invazive și

- provoacă urticarii și jenă la locul reacțiilor pozitive;

- există pericol de infectare a plăgilor de testare;

- prezintă riscul de a declanșa o reacție alergică severă, numită anafilaxie, care poate merge până la șoc anafilactic și deces. Deși astfel de accidente sunt extrem de rare, acest tip de teste necesită disponibilitatea asistenței medicale de urgență, în eventualitatea apariției reacțiilor cu potențial fatal;

- sunt influențate de administrarea anumitor medicamente (antidepresive, antihistaminice ș.a.) și de aceea nu pot fi folosite la bolnavii la care nu este posibilă întreruperea medicației;

- nu pot depista alergiile la diverse alimente, pentru care poate fi necesară efectuarea unor investigații suplimentare;

- interpretarea lor este influențată de prezența unor afecțiuni dermatologice preexistente (eczeme, urticarie etc.)

De asemenea, în urmă efectuării patch-testării, pot apărea că reacții adverse zone de hiper/ hipopigmentație sau reacții de hipersensibilizare.

Care sunt indicațiile pentru efectuarea unei patch-testări?

- dermatita ce se agravează după un contact cutanat cu obiecte particulare (stilou, jucării, pantofi) sau substanțe (creme de mâini, parfumuri, substanțe de la locul de muncă),

- dermatita ce este limitată / mai pronunțată în zone ale corpului care au fost în contact cu anumite substanțe sau obiecte (mănuși, prezervative, coloranți,etc),

- dermatita care se ameliorează / dispare în timpul vacanțelor și reapare la întoarcerea la muncă sau acasă,

- dermatita ce este localizată în special la nivelul mâinilor, în jurul ochilor sau în zona genital,

Această tehnică ne ajută la prevenirea recurenței eczemei respective. Nu testează alergiile alimentare și respiratorii, ci doar pe cele cutanate.

Tratamentul unei dermatite de contact alergice

Tratamentul unei dermatite alergice de contact constă în evitarea alergenului și diverse tratamente topice și / sau sistemice (antihistaminice, corticoizi, dermatocorticoizi) în funcție de severitatea acesteia.

O atenție sporită în prevenția alergiilor trebuie să o aibă gravidele, copiii și persoanele în vârstă, care din cauza statusului imun sunt mai predispuse în comparative cu populația generală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.