Vaccinarea, obligatorie. Prof.dr. Alexandru Rafila: „E o situație specială, trebuie măsuri speciale”

Vaccinare. Foto: CDC/Amanda Mills
Președintele Societății Române de Microbiologie, prof.dr. Alexandru Rafila crede că obligativitatea vaccinării este o soluție pentru situația în care se află România. Rata de vaccinare a scăzut alarmant, la anumite vaccinuri și cu aproape 30%, iar populația nu este protejată. Problema nu e neapărat că nu avem vaccinuri, ci că avem mecanisme proaste și programe care ar trebui regândite, arată și dr. Adriana Pistol. 

În cadrul workshop-ului cu tema „Accesul universal la vaccinuri și vaccinare este esențial pentru starea de sănătate a individului", desfășurat joi, la Cluj-Napoca, prof.dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a arătat că rata de vaccinare, în România, a coboarât cu aproape 30% pentru unele dintre vaccinurile cuprinse în Programul Național Imunizare.

„Organizaţia Mondială a Sănătății recomandă o rată de vaccinare de 95% pentru a asigura protecția populației și pentru a evita apariția de epidemii de boli prevenibile prin vaccinare. În România, însă, rata de vaccinarea coboară până la 67% pentru unele dintre vaccinurile cuprinse în Programul Național de Vaccinare, iar acest fapt a determinat creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri și de decese, cum este, spre exemplu, cazul rujeolei” a arătat acesta.

Obligativitatea e obligatorie

Prof.dr. Alexandru Rafila crede că suntem în situația în care avem nevoie de măsuri mult mai drastice - adică a impune „obligativitate” pentru a proteja populația de bolile contagioase care circulă în țară, cum ar fi rujeola.

„Este o situație specială, trebuie măsuri speciale! (...) Dacă există un nivel suficient de înțelegere și educație în societate, care să ducă la o acoperire vaccinală suficientă, obligativitatea nu este necesară. Dar în momentul în care vezi o scădere marcată, atunci avem o problemă și trebuie să răspundem acestei probleme. (...) Până în anul 2007 – 2008, acoperirea vaccinală în România era peste 95%. De atunci, a scăzut încet-încet și ajungem la rujeolă la acoperiri vaccinale de în jur de 80-85% pentru prima doză de vaccin rujeolic, undeva între 65 și 70% pentru cea de-a doua doză de vaccin rujeolic, și atunci sigur că trebuie să facem ceva încât să controlăm acest lucru. (...) Și în afară de chestiune asta legată de obligativitate, care sigur poate să fie un termen care trebuie luat în considerare de cei care refuză vaccinarea, și dacă refuză într-adevăr vaccinarea să-și asume consecințele nevaccinării propriilor lor copii. (...) Forma actuală a legii vaccinării prevede obligativitatea informării pentru cei care refuză să-și vaccineze copilul", a subliniat profesorul.

Efectele lipsei unei legi a vaccinării

El a dat exemplul Italiei,țară care a introdus de anul trecut obligativitatea vaccinării. Drept urmare, italienii au reușit să crească, la rujeola, acoperirerea vaccinală de la un periculos 80%, la valori de peste 90%. În România, proiectul mult așteptatei Legi a vaccinării este blocat de mai bine de un an și jumătate la Camera Deputaților. Pentru că nicio altă lege nu prevede așa ceva, nu avem stocuri de vaccinuri și nici nu putem cumpăra peste noapte - dacă Doamne-ferește - se întâmplă ceva. Asta, însă, nu din cauza fondurilor, ci din cauza mecanismelor prost gândite care nu funcționează cum trebuie și nici nu acoperă tot ce înseamnă, în realitate, să faci vaccinare. Mecanisme pe care viitoarea Lege a vaccinării ar urma să le modifice. 

„Pentru că problema noastră, de multe ori, nu au fost banii. Nu banii au lipsit, ci mecanismele care stau la baza achiziției de vaccinuri, care sunt niște mecanisme greoaie, câteodată viciate, și ele sunt cele care nu permit achiziția de vaccinuri în cantități suficiente și la timp. Fondurile, de foarte multe ori au fost suficiente, au rămas neutilizate", a explicat prof. dr. Rafila.

Cumpărăm doar pentru a ne lăuda?

Și apoi, chiar când cumpărăm vaccinuri, unele dintre ele nu ajung la populație. Pentru că simplul fapt de a cumpăra ceva nu e suficient și nici nu rezolvă problema.

„Cred că avem o problemă, care nu se referă neapărat la programul de vaccinare nu se referă neapărat la domeniul sănătății, ci se referă la un anumit tip de mentalitate, la ceea ce numim „oportunități politice pentru programele naționale de shopping". Adică, noi cuantificăm totul în câte lucruri am cumpărat. Nu contează dacă există beneficiari, dacă există cine să lucreze cu anumite echipamente. Și lucrul ăsta este primul pe care ar trebui să-l schimbăm, dar aici e o problemă legată de foarte multe lucruri, mentalități, lucruri care vin de zeci de ani și care nu se pot schimba peste noapte", a explicat prof.dr. Alexandru Rafila.

„Trebuie schimbată mentalitatea în ceea ce înseamnă finanțarea unui program de vaccinare, care nu înseamnă numai să cumpăr dozele de vaccin. Un program de vaccinare, spus pe scurt, reprezintă un cumul de activități care ar trebui să se petreacă și pe care trebuie să le am în plan atunci când spun că finanțez în mod real programul de vaccinare", a confirmat, la rându-i, dr. Adriana Pistol, director la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Cum ar trebui gândit un program de vaccinare

„Doar să cumpăr vaccinul nu înseamnă că am finanțat programul de vaccinare. Am nevoie să plătesc oameni, am nevoie de mașini, am nevoie de lanț de frig, am nevoie de campanii de informare, am nevoie de oameni care să sune părinții și așa mai departe. Deci, sunt o serie întreagă de activități care trebuiesc cuprinse în această finanțare, lucru care din nefericire, de ceva ani, nu au fost luate în calcul atunci când vorbim de un program de vaccinare. Toată lumea s-a redus la „hai să cumpărăm vaccin", fără a pune după aceea în listă și ce trebuie să fac și câți bani îmi trebuiesc ca să și implementez vaccinul respectiv", a continuat ea.

Consecințele acestui lanț vicios? Exemplul perfect este epidemia de rujeolă care durează deja de mai bine de trei ani în România. Dr Adriana Pistol a anunțat că zilele trecute s-a mai înregistrat un deces datorat rujeolei, al 64-lea de la debutul epidemiei, din februarie 2016, și că avem un total de peste 16.600 de cazuri de infecție în tot atâta timp. Or, vaccinarea ar fi prevenit aceste lucruri, iar rezultatele s-ar vedea imediat.

„Într-un program național de vaccinare, dacă sunt implementate toate pârghiile, într-un an de zile se văd rezultate. Pentru că este o acțiune ușor de îndeplinit și monitorizat. Creșterea acoperirii vaccinale o pot vedea foarte repede. Sigur că nu măsori impactul asupra bolilor unde trebuie să treacă niște ani ca să nu mai avem niște boli. Dar cel puțin acest indicator, de creștere a acoperirii vaccinale, îl pot vedea imediat", a subliniat. Dr. Adriana Pistol.

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

AVC: Trei factori de risc majori. Doi provoacă AVC sever

Crossuri externe

pixel