Cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital au analizat înregistrările din 419 spitale folosind baza de date Premier Healthcare din SUA, pentru a studia traiectoria clinică a 3.222 de pacienți spitalizați cu COVID-19, care aveau vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Rezultatele au fost publicate ca o lucrare în JAMA Internal Medicine (link direct studiu). 

Cercetătorii au descoperit că peste o cincime dintre pacienți (21%) au necesitat terapie intensivă, 10% au necesitat ventilație mecanică și 2,7% au murit. Pentru comparație, a scris echipa, rata mortalității celor din aceeași grupă de vârstă spitalizați cu infarct este de aproximativ jumătate din această cifră.

„A existat o rată semnificativă a rezultatelor adverse”, a declarat dr Jonathan Cunningham, membru în Departamentul medicină cardiovasculară la Brigham și primul autor al lucrării. „Chiar dacă o rată a mortalității de 2,7% este mai mică decât la pacienții în vârstă, este ridicată pentru tinerii care, de obicei, se descurcă bine chiar și atunci când sunt spitalizați pentru alte afecțiuni”, a arătat el.

Ce alte boli creșteau riscul de intubare sau deces

Persoanele cu factori de risc cardiovascular au fost, de asemenea, supra-reprezentate în rândul tinerilor spitalizați - 36,8% și 24,5% dintre pacienți aveau obezitate și, respectiv, obezitate morbidă; 18,2% dintre pacienți au avut diabet zaharat și 16,1% au avut hipertensiune. Cercetătorii au descoperit că pacienții care prezentau aceste comorbidități aveau, de asemenea, un risc mai mare de a prezenta rezultate adverse. Pacienții cu obezitate morbidă, de exemplu, reprezentau 41% din tinerii adulți spitalizați care au murit sau au necesitat ventilație mecanică! Pentru persoanele cu mai mult de una dintre aceste afecțiuni, riscurile pentru rezultatele adverse au fost comparabile cu riscurile cu care se confruntă adulții de vârstă mijlocie, cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani, care nu aveau niciuna dintre aceste condiții, după cum s-a observat într-un studiu realizat pe 8.862 de membri ai acestei populații.

Cercetătorii subliniază că setul de date, care se bazează pe dosarele completate în spitale, oferă doar o perspectivă asupra rezultatelor adverse ale tinerilor spitalizați.

„Nu știm nimic despre numărul total al pacienților care au avut o infecție”, a spus autorul corespondent dr Scott Solomon, director al Departamentului de cardiologie neinvazivă în Divizia de Medicină Cardiovasculară de la Brigham. „Credem că marea majoritate a persoanelor din această categorie de vârstă au boli autolimitate și nu necesită spitalizare. Dar dacă faci boala, riscurile sunt cu adevărat substanțiale”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.