În epoca digitală de astăzi, în care mulți dintre noi petrec ore în șir stând la birou sau derulând pe telefoane, un studiu revoluționar al Universității din Iowa a dezvăluit o legătură alarmantă între inactivitatea fizică și riscul crescut de a dezvolta 19 afecțiuni cronice. Cercetarea evidențiază cât de mult afectează un stil de viață sedentar sănătatea pe termen lung și subliniază necesitatea urgentă de a prioritiza activitatea fizică în rutina zilnică.

Legătura dintre inactivitate și bolile cronice

Studiul Universității din Iowa, care a analizat peste 40.000 de dosare medicale, a constatat că persoanele inactive din punct de vedere fizic sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de afecțiuni precum depresia, obezitatea, diabetul și problemele cardiace. Această cercetare, publicată în jurnalul Preventing Chronic Disease, oferă una dintre cele mai detaliate analize de până acum despre impactul lipsei de mișcare asupra sănătății generale.

Pacienții activi au prezentat rezultate mai bune, având mai puține afecțiuni cronice și rate mai scăzute de depresie, obezitate și hipertensiune. În schimb, cei care au raportat lipsa totală de activitate fizică aveau o medie de 2,16 afecțiuni cronice, comparativ cu doar 1,17 în rândul celor care respectau recomandările de exerciții fizice.

Chestionarul simplu de 30 de secunde despre exerciții fizice

Pentru a identifica pacienții cu risc ridicat, cercetătorii au implementat indicatorul de activitate fizică, numit Exercise Vital Sign (EVS), un chestionar rapid format din două întrebări care le solicită pacienților să precizeze cât de des fac activitate fizică moderată sau intensă și pentru cât timp.

Acest chestionar de 30 de secunde, administrat în timpul consultațiilor anuale, a clasificat pacienții în trei categorii:

Inactivi: 0 minute de exerciții fizice pe săptămână.

Insuficient activi: 1–149 minute pe săptămână.

Activi: 150+ minute pe săptămână.

Rezultatele au fost surprinzătoare:

- 60% dintre participanți respectau recomandările de 150 de minute de exerciții fizice pe săptămână.

- 36% făceau mai puțin decât era recomandat.

- 4% nu desfășurau nicio activitate fizică.

"Acest chestionar rapid nu interferează cu vizita pacientului, dar oferă informații esențiale despre starea generală de sănătate a acestuia", spune Lucas Carr, profesor asociat la Departamentul de Sănătate și Fiziologie Umană și autorul principal al studiului.

Stilul de viață sedentar, un ucigaș tăcut - FOTO: Freepik@miksturaproduction

Stilul de viață sedentar, un ucigaș tăcut

Studiul a identificat diferențe semnificative între starea de sănătate a pacienților activi și inactivi:

- Depresie: 26% în rândul pacienților inactivi, comparativ cu 15% la cei activi.

- Obezitate: 21% la pacienții inactivi, față de 12% la cei activi.

- Hipertensiune: 35% în rândul pacienților inactivi, comparativ cu 20% la cei activi.

Aceste constatări subliniază efectele în lanț ale inactivității fizice, sugerând că chiar și creșteri mici ale nivelului de activitate pot reduce semnificativ riscul de boli cronice.

Afecțiunile cronice asociate inactivității fizice

Studiul a identificat 19 afecțiuni cronice mai frecvente în rândul pacienților inactivi:

- Obezitate

- Boli hepatice

- Psihoze

- Boli pulmonare cronice

- Crize neurologice

- Tulburări de coagulare a sângelui

- Depresie

- Probleme cu pierderea în greutate

- Hipertensiune necontrolată

- Hipertensiune controlată

- Diabet necontrolat

- Anemie prin deficit de fier

- Tulburări neurologice care afectează mișcarea

- Boală vasculară periferică

- Boli autoimune

- Abuz de droguri

- Hipotiroidism

- Insuficiență cardiacă congestivă

- Boli ale valvelor inimii

Aceste afecțiuni afectează multiple sisteme din corp, evidențiind impactul larg al unui stil de viață sedentar.

Un apel pentru screening-ul de rutină al activității fizice

Deși consilierea privind exercițiile fizice este deja rambursată în proporție de 95% de companiile de asigurări, multe unități medicale nu evaluează de rutină nivelurile de activitate fizică ale pacienților. Studiul sugerează că evaluarea activității fizice ar trebui să devină la fel de comună precum măsurarea tensiunii arteriale în timpul consultațiilor.

Cercetătorii susțin că implementarea unor evaluări simple, precum indicatorul EVS, ar putea ajuta la prevenirea bolilor cronice și la promovarea unui stil de viață mai sănătos.

Studiul Universității din Iowa oferă dovezi convingătoare că chiar și creșteri minore ale activității fizice pot duce la îmbunătățiri majore ale sănătății. Pentru mulți, o plimbare vioaie de 30 de minute, cinci zile pe săptămână, ar putea fi cheia prevenirii bolilor cronice și a îmbunătățirii stării generale de sănătate.

Pe măsură ce societatea se confruntă cu consecințele stilurilor de viață sedentare, prioritizarea mișcării – fie prin exerciții regulate, fie prin mersul pe jos zilnic – ar putea fi cea mai simplă și mai eficientă metodă de a proteja sănătatea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.