Tinerii adulți aparent sănătoși se confruntă cu un risc ascuns de sindrom de moarte subită (SADS), o afecțiune rară și fatală, care poate lovi fără avertisment. În timp ce cauzele exacte rămân un mister, anumite condiții medicale și factori de risc, precum bolile de inimă, aritmiile nediagnosticate sau tulburările psihice, ar putea spori vulnerabilitatea.

Deși semnele de avertizare sunt adesea subtile sau absente, monitorizarea atentă și tehnologiile moderne de sănătate ar putea salva vieți, dacă sunt utilizate la timp.

Deși sindromul de moarte subită a adultului (SADS) este rar, Tampa Cardio spune că cazurile sunt în creștere. SADS apare atunci când o anomalie a inimii cauzează bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmii.

Vezi și: De ce se exfoliază pielea după ce ne bronzăm. Efectul pe termen lung

Genele care pot duce la moarte subită

Cauza SADS a pătruns în mister pentru cercetătorii medicali, dar unele cazuri ar putea fi legate de gene specifice. Bărbații și persoanele din sud-estul Asiei sunt mai susceptibile de a avea SADS. Deși ai putea avea SADS fără alte probleme de sănătate, riscul de SADS poate fi mai mare dacă ai boli de inimă, o aritmie cunoscută sau cardiomiopatie hipertrofică.

Tulburarea bipolară și schizofrenia ar putea, de asemenea, să crească riscul de SADS, iar SADS ar putea apărea și după un atac epileptic.

Vezi și: Valoarea la care se consideră că ai colesterolul mărit. Dr. Sorin Băilă: Este foarte, foarte mult. Nu e normal să ajungem aici

Sindromul de moarte subită - FOTO: Freepik@h9images

Dificultate de diagnosticare

Conform Fundației SADS, unele decese SADS cauzate de aritmii ar putea fi prevenite dacă ești conștient de unele dintre semnele de avertizare și afecțiunile medicale care îți afectează riscul. Semne de avertizare și condiții care pot duce la SADS Fundația SADS a spus că unul dintre semnele de avertizare ale SADS este dacă ai avut un membru al familiei care a murit înainte de vârsta de 40 de ani dintr-o moarte inexplicabilă.

Tinerii care leșină sau au convulsii în timpul exercițiilor fizice sau al excitării pot, de asemenea, să indice o afecțiune legată de SADS. Persoanele expuse riscului de SADS ar putea, de asemenea, să resimtă dureri în piept sau dificultăți de respirație în timpul exercițiilor fizice.

Sindromul QT lung (LQTS) este una dintre condițiile care ar putea duce la SADS. Fundația SADS consideră că una din 2.000 de persoane din Statele Unite ar putea avea LQTS, dar aproape jumătate nu prezintă simptome. LQTS ar putea reprezenta până la 12% din cazurile de sindrom de moarte subită infantil (SIDS).

Conform unui articol din 2011 publicat în The Lancet, persoanele cu epilepsie au de 20 de ori mai multe șanse de a muri subit decât alte persoane, mai ales dacă au convulsii tonicocloni mai frecvente.

Vezi și: Fracturile de șold la pacienții cu demență. Beneficiile și riscurile chirurgiei

Stopul cardiac, frecvent la persoanele cu probleme psihice

Stopul cardiac poate apărea de două ori mai frecvent la persoanele cu tulburare bipolară și de patru ori mai frecvent la persoanele cu schizofrenie, conform unui studiu din 2021 publicat în Heart. Riscul a fost evident, indiferent dacă persoanele aveau o istorie de boli de inimă sau nu. Luarea de antipsihotice pentru aceste condiții a crescut riscul de stop cardiac.

Un articol din 2019 publicat în Psychiatry Research a spus că antipsihoticele cresc riscul de moarte cardiacă subită deoarece blochează unele dintre canalele de ioni care reglează ritmul inimii.

Tratamentul persoanelor expuse riscului de SADS Chiar dacă leșinul, problemele de ritm cardiac și istoricul familial pot fi semne comune ale morții subite, un articol din 2014 publicat în Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology a constatat că 90% din decesele subite nu aveau aceste semne de avertizare.

Mai puțin de 7% din inimile examinate au prezentat anomalii, mai ales la persoanele cu vârsta de peste 35 de ani. Cu toate acestea, anomaliile cardiace nu erau legate de decesele respective.

Teste medicale

Dacă ai semne de afecțiune SADS, precum LQTS, un medic va ordona o serie de electrocardiograme, un test de stres pe bandă și un ECG la distanță pentru a stabili un diagnostic. Tratamentul implică de obicei administrarea de beta-blocante, dar ar putea fi necesară și o intervenție chirurgicală sau un dispozitiv implantabil.

Persoanele care iau antipsihotice pentru a trata condiții de sănătate mintală, precum schizofrenia sau tulburarea bipolară, ar putea să se îndrepte către dispozitive de monitorizare a sănătății pentru a le proteja de moartea cardiacă subită.

Studiul din 2019 publicat în Psychiatry Research sugerează că noile dispozitive de monitorizare purtabile au monitoare ECG care pot detecta aritmiile. Datele despre ECG și ritmul cardiac pot fi trimise medicului tău pentru a detecta un posibil risc de moarte cardiacă.

Un articol din 2018 publicat în Aging a spus că monitorizarea variabilității ritmului cardiac ar putea fi, de asemenea, utilă în viitor pentru detectarea riscului de moarte cardiacă. Variabilitatea ritmului cardiac măsoară intervalele dintre bătăile inimii, iar o variabilitate scăzută a ritmului cardiac indică o sănătate mai precară.

Dispozitivele purtabile pot, de asemenea, să monitorizeze variabilitatea ritmului cardiac, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili cum pot prezice fiabil riscul de deces.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.