Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire (Small Intestinal Bacterial Overgrowth - SIBO) este o afecțiune gravă cu impact asupra intestinului subțire, dar și asupra sănătății generale.

Această suprapopulare apare de regulă în urma unui dezechilibrul al microbiotei. Aceste bacterii se pot găsi în cantități mici și în alte părți ale intestinului și pot fi eliminate în mod regulat, iar acest lucru provoacă dureri și diaree, mai mult, duce la malnutriție.

SIBO este una dintre cele mai frecvente afecțiuni gastrointestinale, dar și cea mai puțin diagnosticată la noi, multe dintre simptomele sale fiind asociate altor boli de natură gastrointestinală.

Vezi și: Spitalele, fără lame de bisturiu, pansamente și substanță de contrast. Criză de medicamente și materiale sanitare: Suntem pe o linie de plutire

Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire (SIBO), simptome, cauze și factori de risc

Simptomele sindromului de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire pot include:

- durere în stomac, în special după masă

- balonare

- crampe

- diaree

- constipație

- indigestie

- senzație de prea-plin

- gaze

De asemenea, este posibil să vă confruntați cu o pierdere neașteptată în greutate.

Deși nu se cunoaște cu certitudine cauza apariției SIBO, aceasta poate apărea când:

- intestinul subțire prezintă anomalii anatomice

- pH-ul din intestinul subțire se modifică

- imunitatea este scăzută

- activitatea musculară a intestinului subțire nu funcționează corespunzător, ceea ce înseamnă că alimentele și bacteriile nu sunt direcționate spre intestinul gros.

Vezi și: Balonarea, simptom pentru alte boli. Printre acestea și mai multe forme de cancer

Altfel, SIBO a fost asociat cu diverse afecțiuni, cum ar fi:

- gastrioenterocolita virală

- boala celiacă

- boala Crohn

- hipoclorhidrie, nivel scăzut de acid gastric

- gastropareză

- leziuni nervoase

- ciroza

- hipertensiune portală

- sindromul intestinului iritabil

- anumite proceduri de by-pass gastric

- intervenții chirurgicale care cauzează stricturi sau aderențe.

Vezi și: Oamenii, "niște bureți de vești proaste". Leca: Se îndreaptă spre dezastru. Nu știu ce o să se aleagă de noi, nu suntem făcuți să fim speriați, oamenii trăiesc pe speranța zilei de mâine

Dintre factorii de risc care pot favoriza apariția SIBO se află o serie de afecțiuni cronice, cu impact asupra tractului gastrointestinal, și anume:

- boala Crohn

- diabetul

- scleroza sistemică

- HIV

- boala Parkinson

- hipotiroidismul, arată Healthline.

SIBO, diagnostic și tratament

În ceea ce privește diagnosticarea acestei boli, ea se face în urma unui anamnezei, dar și a unor teste de sânge și fecale, precum și a unor teste respiratorii, știut fiind faptul că excesul de bacterii de la nivelul intestinelor emite gaze precum hidrogen și metan. De precizat că testul respirator este unul non-invaziv și se poate realiza chiar și acasă.

De asemenea se pot preleva probe dn fluid de la nivelul intestinului subțire pentru a se vedea ce bacterii se află în intestin.

Tratamentul SIBO se realizează prin administrarea unor antibiotice, care să reducă numărul de bacterii, dar și prin adoptarea unui regim alimentar special, care să refacă microbiota, cea mai indicată fiind dieta FODMAP.

În cazul în care acest sindrom nu este tratat corespunzător, riscul la care sunt supuși pacienții este acela de a fi malnutriți și deshidratați.

Ce este dieta FODMAP și cui i se adresează. Poate fi benefică și în cazul endometriozei

Dieta FODMAP este o dietă fără carbohidrați cu lanț scurt, fiind astfel excluse produsele alimentare greu absorbite de intestine sau care sunt complet nedigerabile, potrivit Healthline. 

Această dietă este recomandată, în principal cu afecțiuni intestinale, însă poate avea efecte antiinflamatorii, fiind potrivită și în cazul femeilor ce suferă de endometrioză, pentru combaterea durerilor generate de această boală. 

Dieta FODMAP a fost promovată de către cercetătorii de la Universitatea Monash (Australia) și este acronimul pentru ”oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli”. Aceste substanțe se regăsesc într-un grup de carbohidrați cu lanț scurt care se digeră foarte greu sau chiar deloc.

Ce este permis în dieta FODMAP

Din fericire, există multe alimente care sunt, în mod natural, sărace în FODMAP, astfel că poate fi ”construit” un meniu bogat în nutrienți și vitamine, în combinații destul de variate. 

Proteine: carne de vită, pui, ouă, pește, miel, carne de miel, porc, creveți, tempeh și tofu

Cereale integrale și amidon: orez alb și brun, linte, porumb, ovăz, ovăz, quinoa, manioc și cartofi

Fructe: afine, zmeură, ananas, pepene galben, pepene galben, pepene galben, kiwi, lămâi verzi, guava, struguri și căpșuni.

Legume: germeni de fasole, ardei gras, ridichi, bok choy, morcovi, țelină, vinete, varză, roșii, spanac, castraveți, dovleac și dovlecei

Fructe cu coajă lemnoasă: migdale (nu mai mult de 10 la o masă), nuci de macadamia, arahide, nuci pecan, nuci de pin și nuci

Semințe: semințe de dovleac, susan și floarea-soarelui, precum și semințe de in

Lactate: lapte fără lactoză, iaurt grecesc și brânzeturi parmezan, Colby, cheddar și mozzarella

Uleiuri: uleiuri de cocos și de măsline. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Când este bine să bem apă pentru a evita balonarea. Nutriționist: O greșeală frecventă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.